Portughezii nu sunt fericiţi cu intervenţia troicii în Portugalia, potrivit unui sondaj realizat de Eurosondagem pentru Facultatea de Drept la Institutul European din Lisabona, care va fi făcut public pe 20 mai, scrie presseurop.eu. Aproape jumătate din portughezi cred că înţelegerea între guvern şi troică nu ar fi trebuit să fie semnată, faţă de doar 12 procente care sprijină acordul. 82,5% vor să renegocieze sau să pună capăt înţelegerii cu troica.
Preşedintel Aníbal Cavaco Silva îi va primi pe membrii Consiliului de Stat – corpul politic care sfătuieşte preşedinţia – pe 20 mai pentru a vorbi despre perioada “post-troică” şi despre reuniunea Consiliului European ce va avea loc în iunie.
Mişcarea “Que se lixe a troika” (“La dracu' cu troica”) a demarat un protest în faţa Palatului prezidenţial, pentru a-i cere lui Cavaco Silva “să-şi asume în sfârşit poziţia, să respecte constituţia şi să demită guvernul, care distruge viaţa portughezilor”. BERD a estimat în ianuarie că economia Europei de Est va înregistra o creştere
de 3% în acest an, faţă de 2,6% anul trecut.
"Ultimele noastre prognoze luau în calcul o revenire a PIB în primul
trimestru. Este extrem de dificil de spus dacă această presupunere a fost
invalidată de episodul din Cipru sau nu", a afirmat Zettelmeyer. UE nu făcut suficient pentru a oferi asigurări că formula folosită în Cipru a
fost o soluţie doar pentru acest caz, a spus economistul BERD. Chiar dacă salvarea Ciprului a cauzat îngrijorare pe pieţele
financiare că Slovenia ar putea fi următorul stat din zona euro care să aibă
nevoie de ajutor, fosta ţară iugoslavă ar putea evita un pachet financiar
extern, "dacă guvernul face ce trebuie", a declarat Zettelmeyer. Băncile din Europa de Est, spre deosebire de Cipru, nu au o dependenţă majoră
de depozitele mari.
2 comentarii:
Suma de 50 de miliarde de euro alocată de creditorii internaţionali ai Greciei este suficientă pentru a acoperi recapitalizarea băncilor şi costurile legate de închiderea unor instituţii, rămânând suficiente fonduri pentru următoarele teste de stres din sectorul bancar, care vor fi finalizate până la sfârşitul lui 2013, se arată în raportul final publicat în urma celei mai recente vizite la Atena a reprezentanţilor UE, BCE şi FMI, potrivit Reuters, citat de Agerpres..
Anul trecut, rata creditelor neperformante a urcat la 24,2% din portofoliile de credite ale băncilor elene, de la 16,2% în 2011.
Procesul de recapitalizare a principalelor bănci din Grecia - National Bank of Greece, Alpha, Piraeus şi Eurobank - este aşteptat să se încheie până la 14 iunie. National Bank of Greece, Piraeus, Alpha şi Eurobank au nevoie de 27,5 miliarde de euro pentru majorarea capitalului, după ce au înregistrat pierderi în urma programului de restructurare a datoriilor Greciei şi a creşterii creditelor neperformante. Conform schemei de recapitalizare stabilite cu reprezentanţii UE, BCE şi FMI, cea mai mare parte a capitalului va fi furnizată de Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HSFS), în schimbul emiterii de noi acţiuni şi a unor obligaţiuni convertibile contingente (CoCos).
De asemenea, creditorii internaţionali ai Greciei au anunţat că Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HSFS) are ca obiectiv vânzarea Hellenic Postbank şi Proton până la mijlocul lunii iulie, în cadrul procesului prin care marile instituţii de creditare continuă să absoarbă băncile mai mici, ca parte a planului de redresare a sectorului bancar elen.
Capitalul băncilor greceşti s-a diminuat după pierderile uriaşe înregistrate în urma programului de restructurare a datoriilor Greciei şi a creşterii creditelor neperformante ca urmare a recesiunii prelungite. Grecia şi creditorii săi internaţionali au stabilit ca 50 de miliarde de euro din programul de sprijin în valoare de 130 miliarde de euro să fie destinat pentru consolidarea băncilor viabile.
Băncile mai mici Hellenic Postbank şi Proton au fost scindate în două entităţi, alcătuite din active viabile şi rebuturi, ele fiind deţinute integral de Fondului de Stabilitate Financiară al Greciei.
Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: National Bank of Greece (NBG), care este acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank, care controlează Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank (fosta Mindbank)
Finantele intentioneaza sa propuna inlocuirea penalitatii fixe de intarziere de 5% sau 15% cu o penalitate de 0,02% pe zi de intarziere (7,3% pe an), potrivit unui proiect de Ordonanta de Urgenta (vezi atasament). Actualul sistem (penalitatea de intarziere de 5% sau 15%) incurajeaza plata voluntara pana la implinirea termenului de 90 de zile de la scadenta, astfel ca, dupa acest termen, contribuabilii nu mai sunt incurajati sa achite impozitele si taxele deoarece penalitatea de intarziere este aceeasi (15%). De asemenea, mai apar modificari in domeniul esalonarilor la plata si posibilitatea amanarii la plata a unor obligatii fiscale administrate de ANAF.
Trimiteți un comentariu