joi, 27 iunie 2013

Un număr de 1.164 de firme au intrat în incapacitate de plată în luna mai, astfel că de la începutul anului au fost înregistrate aproape 7.100 de dosare de insolvenţă, cu 4,5% mai puţine decât în aceeaşi perioadă din 2012, potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), transmite Mediafax. Numărul de insolvenţe este mai redus faţă de cel din luna mai (1.460). În intervalul ianuarie-mai 2012, 7.427 de firme au intrat sub incidenţa legii insolvenţei la nivelul întregii ţări. În Braşov, Dolj şi Bucureşti au fost înregistrate cele mai multe insolvenţe în primele cinci luni, cu 729 (în creştere cu 63,1% faţă de 2012), 629 (+38%), 554 (-3,3%) decât în primele cinci luni al anului trecut. La polul opus se situează judeţul Călăraşi, cu 15 insolvenţe, şi Harghita, unde nicio firmă nu a intrat în incapacitate de plată în perioada analizată.  Cele mai multe societăţi care s-au confruntat cu dificultăţi financiare sunt în continuare cele din domeniul comerţului, 2.200 intrând în insolvenţă, dar şicele din industria prelucrătoare - 848 şi construcţii - 928. În acelaşi interval a fost suspendată activitatea a 10.702 de firme, cu circa 1% mai multe decât în perioada ianuarie-mai 2012. La sfârşitul lunii mai erau active peste un milion de firme, în acest an fiind înmatriculate 52.692 de societăţi, în scădere cu 16,2% faţă de anul trecut.
Cele mai multe firme înmatriculate în acest an sunt în domeniul comerţului, respectiv 16.756, în creştere cu 11,95% faţă de 2012. Un număr mare de înmatriculări de firme a fost consemnat şi în domeniul agriculturii, silviculturii şi pescuitului (5.754) şi cel al activităţii profesionale, ştiinţifice şi tehnice (5.087).
Numărul firmelor care au intrat în insolvenţă de la declanşarea crizei, în 2008, trece de 90.000, dintre care 16.400 au intrat în incapacitate de plată în 2012.

2 comentarii:

Anonim spunea...

Consiliul Director al Fondului Monetar International (FMI) a avizat miercuri ultimele doua evaluari ale acordului cu Romania si a aprobat scrisoarea de intentie transmisa de autoritatile de la Bucuresti, astfel ca acordul inceput in 2011 a fost finalizat cu succes, potrivit Mediafax. "Romania a incheiat cu succes al doilea acord stand-by cu Fondul. Economia s-a stabilizat. Inflatia de baza ramane redusa, iar balanta fiscala si cea a contului curent sunt sustenabile. Totusi, cresterea este slaba si exista riscuri de inrautatire a situatie", a declarat prim adjunctul directorului executiv al FMI, Nemat Shafik.

Anonim spunea...

UPDATE Ministrii de finante europeni intruniti la Bruxelles in noaptea de miercuri spre joi au ajuns la un compromis privind modul de salvare sau lichidare a bancilor, evitand folosirea banilor publici, dupa ce discutiile de vineri au esuat, anunta AFP.

"Daca o banca are probleme, acum avem un set unic de norme in intreaga Europa pentru a decide cine plateste factura", a declarat ministrul olandez Jeroen Dijsselbloem, presedintele Eurogrupului, care reuneste ministrii de finante din zona euro.

"Acesta este un succes greu castigat," a declarat la sfarsitul reuniunii ministrul francez al finantelor, Pierre Moscovici, apreciind ca acordul a fost "extrem de important pentru stabilitatea financiara a Uniunii Europene".

Discutia privind planul de participare a deponentilor la salvarea cu propriile economii a bancilor falimentare a mai fost dezbatut discret si la reuniunile G7.

Pentru a evita situatia in care contribuabilii trebuie sa plateasca atunci cand o banca trebuie sa fie restructurata sau lichidata, ministrii au fost deja de acord sa plateasca, in ordine, actionarii si creditorii, iar daca va fi cazul si detinatorii de asa-numitele obligatiuni "senior" de peste 100.000 de euro.

Dar doua grupuri de tari s-au opus. In primul a fost Franta si Regatul Unit, care a vrut sa se bucure de o anumita flexibilitate in cazuri individuale. Parisul a dorit sa protejeze, de exemplu, in anumite circumstante, deponentii individuali.

Alte tari, cum ar fi Germania, Olanda si Finlanda, au cerut cele mai stricte reguli posibile, pentru a evita incertitudinea care ar putea speria investitorii si deponentii.