sâmbătă, 14 septembrie 2013

1. Extragerea rocilor conṭinând pirite aurifere a început la Roṣia Montană în 1970, întrucât în timp filoanele aurifere dispăruseră prin exploatare, lăsând doar mineralele din rocă. Extragerea aurului se făcea prin cianurare. Roca se extrăgea de la suprafaṭă, astfel încât în 25 de ani partea superioară a muntelui Cetate, unul din masivele ce străjuiesc Valea Roṣia, a dispărut, lăsând la vedere un peisaj lunar. Exploatarea ulterioară în adâncime, prin săpare în jos, fiind dificilă, exploatarea a fost închisă în 1996. Exploatări similare ale aurului se fac în diverse ṭări (de pildă Spania, Suedia, Finlanda), la o concentraṭie de minimum 1,5 g de aur la tona de rocă.
2. In 1995 Regia Autonomă a Cuprului, Aurului ṣi Fierului din Deva, care avea în exploatare cariera Cetate de la Roṣia Montană, a semnat un contract de asociere la explorarea iazului de decantare de la Gura Roṣiei, rămas după exploatarea anterioară, cu abia înfiinṭata companie Gabriel Jersey, fără organizarea unei licitaṭii, cum cerea Legea Minelor. Se pare că actul asocierii ilegale a dispărut din arhive. Vom afla în curând. In 1997 compania canadiană apare listată la Bursa din Vancouver. In mod ilegal, întrucât Agenṭia Naṭională pentru Resurse Minerale din România, ce răspunde de întreaga activitate minieră din ṭară, nu a fost înṣtiinṭată ṣi nu ṣi-a dat, deci, acordul.  
3. În 1997 a luat fiinţă compania mixtă Euro Gold Resources S.A, prin asocierea dintre Gabriel Jersey, Regia Cuprului ṣi trei companii de stat româneşti minoritare, cu următoarele contribuţii: Gabriel Jersey 65 %, Regia Cuprului 33,8 % şi minoritarii, 1,2 % (câte 0,4 %). Proprietăţile statului român incluse în înţelegere erau minele de la Roşia Montană şi Bucium.
4. In 1998 Regia Cuprului a fost transformată în Compania Naṭională a Cuprului, Aurului ṣi Fierului Minvest. In acelaṣi an Gabriel Jersey a început foraje în subteran ṣi la suprafaṭă, fiind estimată o cantitate de aur de 250 de tone ṣi una de argint de 1.370 tone.
5. In 1999 Frank Timiṣ, iniṭiatorul întregii afaceri, schimba numele companiei Euro Gold în Roṣia Montană Gold Corporation (RMGC) ṣi înaintează Agenṭiei Naṭionale pentru Resurse Minerale o cerere de eliberare a licenṭei pentru explorare ṣi exploatare a minereului aurifer, din care României îi revenea doar o cincime din venitul obṭinut. Licenţa eliberată de ANRM a fost aprobată de Guvernul României prin H.G.nr.458/1999, pentru perioada 1999-2018. Licenţa conṭine câteva ilegalităṭi, între care faptul că a fost eliberată pentru Societatea Minvest ca titular şi Eurogold ca asociat, ceea ce nu permite Legea Minelor, care aprobă lucrări realizate doar de instituţii separate, nu mixte. Temeiul licenţei ar fi trebuit să fie studiul de fezabilitate, care nu a existat în momentul eliberării ei, acesta fiind realizat abia în 2001.
6. In baza licenṭei, a unor eṣantioane de rocă, cu un conṭinut mai ridicat de aur ṣi a unor profile de foraj, firma Roṣia Montană Gold Corporation a fost listată la Bursa din Toronto, trezind interesul a numeroşi acţionari. Cu aceste fonduri au fost demarate diverse lucrări în vederea pregătirii exploatării, precum achiziţionări de terenuri, relocarea multor locuitori şi ridicarea pentru unii a unor case la Alba Iulia, construirea de drumuri, anumite lucrări de prezervare a unor vestigii miniere romane sau a unor case istorice etc. Bogăṭia de sub munṭi
7. La ora actuală sunt luaṭi în calcul munṭii din jurul văii în care se află Roşia Montană şi anume : Muntele Cetate, azi mai mic cu 200 m, apoi Munṭii Cârnic, Orlea şi Jig-Văidoaia. Vor fi exploatări de suprafaţă, deci deasupra nivelului terenului, şi apoi în adâncime, sub acest nivel, prin imense gropi. S-a estimat că există 215 mil. tone de rocă, cu un conţinut de 1,5 grame de aur şi 7,45 grame de argint la tonă. După 15-17 ani de exploatare se estimează obṭinerea unei cantităṭi de 330 t de aur şi 1.628 t de argint. Proiectul RMGC prevede că, în urma procesării, vor rămâne 261 tone de steril acumulate în halde. Halda Cetate se va întinde pe 64 ha, iar halda Cârnic pe 150 ha. Pentru procesare se prevede că vor fi necesare 12.000 tone de cianură de sodiu pe an.  
8. Dacă ipoteza că ar fi vorba ṣi de o importantă acumulare de uraniu, sub zăcământul de aur, nu se susṭine prin probe, există în schimb o analiză din 1962, care a evidenţiat un conţinut de 20g/t de germaniu, iar în 1973 o analiză efectuată pe 300 kg de minerale din roca de la Cetate a relevat prezenţa a numeroase elemente, unele din ele fiind metale grele foarte importante pentru industria militară, de IT ṣi aerospaţială . Intrucât datele următoare mi se par de-a dreptul „cosmice”, le citez ca atare: „- Vanadiu se găseşte în concentraţie de 2500 g/t, în valoare de 10 mld. dolari; se foloseşte în tehnici nucleare şi la aliaje anticorozive; - Galiu, 300 g/t, în total 42.000 tone; se foloseşte la fabricarea ledurilor din aparatele electronice, a oglizilor speciale, la detectarea neutrinilor. Anual se produc în lume doar 30 t de Ga; - Germaniu, 20g/t, în valoare de 5,2 mld.$; se foloseşte la detectoarele în infraroşu, la fabricarea lentilelor de microscoape şi aparate foto şi video; - Crom, 50 g/t, în valoare de 6,5 mld.$, utilizat în construcţia de avioane; - Cobalt, 50 g/t, 1 mld.$, în construcţia de avioane; -Titan, folosit la rachetele cosmice, submarinele nucleare, motoarele de înaltă tehnicitate; -Bismut, 20 g/t, în valoare de 1 mld.$, folosit în medicină, la fabricarea fibrelor acrilice, a reactoarelor nucleare şi în industria cosmetică; -Nichelul, 30 g/t, în valoare de 1 mld.$, se foloseşte la desalinizarea apei şi la fabricarea oţelurilor de aliaje speciale; - Metale obişnuite: Staniu (10 g/t), Plumb (0,13 g/t), Zinc (0,11 g/t), Fier (3 %), Mangan (O,30 %). După o evaluare din 2009, se apreciază că în total zăcământul cuprins în proiectul RMGC valorează 51,5 miliarde dolari, din care aurului îi revin 10,5 miliarde, iar argintului, 1,3 miliarde dolari.
Alte voci de specialitate nu cred în valorificarea metalelor rare, dar subliniază că la Roṣia Montană se află cea mai mare rezervă de potasiu din ṭară.
9. Din cauza cheltuielilor mari ṣi a spectrului insolvenṭei, au fost făcute majorări succesive de capital, la care Minvest neputând contribui, ṣi-a văzut cota de participare redusă de la 38.8% la 19,3%, în favoarea firmei Gabriel Jersey, care a crescut de la 65% (1997) la 80,69% (2011).
La măririle de capital, Minvest s-a împrumutat până la suma de 500 de milioane de dolari. Clauzele din contractele de împrumut arată că „returnarea banilor către acţionarul majoritar, firma Gabriel Resources Jersey, va fi făcută cu prioritate, înainte ca orice profit să fie distribuit către acţionari.” Ca la orice împrumut bancar, Minvest va suporta şi dobânda şi, chiar dacă nu va ieşi nici un gram de aur, românii tot vor da bani firmei Gabriel Jersey. Din banii cheltuiṭi a fost evidenta în spaṭiul public promovarea publicitară enormă de care s-a bucurat proiectul în toate mediile, de la cel academic la mass media.
Cu ce ne alegem In condiṭiile realizării contractului, care ar fi beneficiile pentru români? Conform unui calcul făcut de dr. Mihaela Fîrşiotu, profesor de strategia şi administrarea firmelor la Universitatea din Québec, fiecărui locuitor al ţării îi revin doar 324 dolari pentru întreaga perioadă de exploatare, deci mai puţin de 15 dolari pe an. In timp ce la Bucureṣti continuă protestele faṭă de proiectul exploatării cu cianuri, la Roṣia Montană locuitorii ṣi autorităṭile locale cer locuri de muncă în minerit ṣi redeschiderea exploatării, în această zonă repede declarată monoindustrială.

2 comentarii:

Anonim spunea...

International business editor Ambrose Evans-Pritchard reflects on a moment in history in his latest blog to argue why we've swapped the EU Leviathan for a dangerous and fragmented Europe:

Germany's euro break-up party – Alternative für Deutschland (AfD) – has unveiled its foreign policy. It is pure Bismarck.

"Germany and Europe have no interest in a further weakening of Russia," said Alexander Gauland, AfD's foreign affairs chief. "Germany's relations with Russia should be managed with meticulous care."

What they say is no longer an academic question. The party is rising fast in the polls and may break through the 5pc barrier to take seats in the Bundestag, scrambling a close election.

AfD openly evokes the "Rückversicherungsvertrag", the secret "Reinsurance Treaty" between the Kaiser's Germany and Tsarist Russia in 1887. (As reported by Die Welt)

The terms were that the Germany would remain neutral if Russia were attacked by the Austro-Hungarian empire over disputes in the Balkans.

In return, Russia would remain neutral if Germany were attacked by a revanchist France determined to take back Alsace-Lorraine. It was Otto von Bismarck's guarantee – later dropped by the Kaiser Wilhelm II – that Germany would not have to fight a war on two fronts.

Anonim spunea...

Former Italian PM Silvio Berlusconi toyed with the idea of pulling his country from the eurozone in late 2011, shortly before he was forced out of government, Lorenzo Bini Smaghi, a former European Central Bank official of Italian origin has written in his new book, Dying of Austerity.