Decizia Maltei de a-şi vinde cetăţenia, pentru 650.000 de euro, scoate la
iveală două adevăruri esenţiale: în primul rând faptul că, în ciuda crizei
financiare, paşaportul european rămâne unul dintre cele mai dorite din lume, şi
în al doilea rând că în noua realitate capitalul uman este la fel de valoros ca
şi capitalul financiar. Există mai multe modalităţi prin care un cetăţean
non-european poate obţine un paşaport UE. Prima este ca ţara lui să adere la UE,
aidoma Croaţiei, în iulie 2013, ceea ce de altfel şi-ar dori mulţi oameni din
Ucraina. Alta este de a înfrunta talazurile Mării Mediterane, sperând că cineva
îi va acorda azil politic. Sau – poate semna un cec. Planul Maltei, de a oferi
naţionalitate contra 650.000 de euro, nu este o idee nouă. Cipru oferă un
paşaport pentru 3 milioane iar în Marea Britanie există un proces prin care
oamenii care investesc mai mult de un milion de lire sterline se califică pentru
un permis de şedere permanentă, care duce ulterior la cetăţenie. Alte ţări din
UE au alte proceduri pentru acordarea cetăţeniei persoanelor pe care doresc să
le atragă. Dar planul Maltei, lansat în noiembrie de noul guvern, este mai
explicit decât orice măsură precedentă. Există un anumit nivel de control, dar
în principiu ar trebui să fie un proces destul de simplu. Primul ministru,
Joseph Muscat, spune că se aşteaptă ca planul să atragă indivizi "de mare
valoare" care vor investi în insulă. Se estimează că acordul va atrage până la
300 de persoane pe an, şi, deşi paşaportul iniţial este doar pentru o singură
persoană, el sau ea poate cumpăra cetăţenii suplimentare pentru familie la
25.000 de euro pe bucată. Titularii au drepturi depline în UE şi pot călători şi
lucra în oricare dintre cele 28 de state membre. miercuri, 18 decembrie 2013
Decizia Maltei de a-şi vinde cetăţenia, pentru 650.000 de euro, scoate la
iveală două adevăruri esenţiale: în primul rând faptul că, în ciuda crizei
financiare, paşaportul european rămâne unul dintre cele mai dorite din lume, şi
în al doilea rând că în noua realitate capitalul uman este la fel de valoros ca
şi capitalul financiar. Există mai multe modalităţi prin care un cetăţean
non-european poate obţine un paşaport UE. Prima este ca ţara lui să adere la UE,
aidoma Croaţiei, în iulie 2013, ceea ce de altfel şi-ar dori mulţi oameni din
Ucraina. Alta este de a înfrunta talazurile Mării Mediterane, sperând că cineva
îi va acorda azil politic. Sau – poate semna un cec. Planul Maltei, de a oferi
naţionalitate contra 650.000 de euro, nu este o idee nouă. Cipru oferă un
paşaport pentru 3 milioane iar în Marea Britanie există un proces prin care
oamenii care investesc mai mult de un milion de lire sterline se califică pentru
un permis de şedere permanentă, care duce ulterior la cetăţenie. Alte ţări din
UE au alte proceduri pentru acordarea cetăţeniei persoanelor pe care doresc să
le atragă. Dar planul Maltei, lansat în noiembrie de noul guvern, este mai
explicit decât orice măsură precedentă. Există un anumit nivel de control, dar
în principiu ar trebui să fie un proces destul de simplu. Primul ministru,
Joseph Muscat, spune că se aşteaptă ca planul să atragă indivizi "de mare
valoare" care vor investi în insulă. Se estimează că acordul va atrage până la
300 de persoane pe an, şi, deşi paşaportul iniţial este doar pentru o singură
persoană, el sau ea poate cumpăra cetăţenii suplimentare pentru familie la
25.000 de euro pe bucată. Titularii au drepturi depline în UE şi pot călători şi
lucra în oricare dintre cele 28 de state membre. 
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
5 comentarii:
Un consorţiu de companii energetice, condus de British Petroleum (BP), a semnat marţi cu Azerbaidjanul acordul de 45 miliarde de dolari ce prevede transportul de gaze naturale spre Europa din zăcământul Shah Deniz, oferind UE o alternativă la livrările din Rusia, transmit Bloomberg şi Reuters.
De asemenea, compania azeră de stat Socar şi partenerii săi din consorţiul Shah Deniz II au acceptat extinderea proiectului de exploatare a gazelor naturale cu 13 ani, până în 2048.
'Sunt extrem de mulţumit că am ajuns la un acord privind extinderea până în 2048 a producţiei la zăcământul Shah Deniz. Acest acord va permite British Petroleum şi partenerilor noştri să lucreze în parteneriat cu Azerbaidjanul în evaluarea viitoarelor stadii ale Shah Deniz', a declarat şeful companiei britanice, Bob Dudley. Acesta a explicat că producţia de gaze naturale de la Shah Deniz, estimată la 1.300 miliarde metri cubi, va fi imediat extinsă cu 1,4 miliarde metri cubi pe an. În viitor, producţia de la acest zăcământ va creşte cu 16 miliarde metri cubi, ceea ce reprezintă 1,5% din consumul total înregistrat în Europa. BP va conduce extinderea proiectului Shah Deniz din Marea Caspică şi construcţia gazoductelor care vor traversa Turcia, Grecia, Albania şi Italia.
Statele Unite au exprimat îngrijorare în legătură cu riscul "destabilizării" în regiunea Kalinigrad, după decizia Rusiei de a instala sisteme de rachete în apropierea frontierelor Uniunii Europene, a anunţat luni Departamentul de Stat american, citat de AFP.
"Noi am cerut Rusiei să nu ia nicio măsură care ar duce la destabilizarea regiunii", a declarat purtătorul de cuvânt adjunct al Departamentul de Stat, Marie Harf, precizând că Washingtonul a discutat cu Moscova despre acest subiect.
"Noi ne-am exprimat îngrijorarea (...) Ştim, bineînţeles, că statele din regiune s-au declarat preocupate (de decizia Rusiei) şi continuăm discuţiile cu ele", a adăugat Harf.
Polonia, Lituania, Letonia şi Estonia au exprimat, luni, preocupare în legătură cu instalarea de către Rusia a unor sisteme de rachete în apropierea frontierelor Uniunii Europene.
"Planurile de instalare a bateriilor de rachete Iskander-M în regiunea Kaliningrad ne îngrijorează. Polonia a subliniat acest fapt în repetate rânduri", se arată într-un comunicat comun emis de Ministerul polonez de Externe.
"Planurile de instalare a bateriilor de rachete Iskander-M în regiunea Kaliningrad ne îngrijorează. Polonia a subliniat acest fapt în repetate rânduri", se arată într-un comunicat comun emis de Ministerul polonez de Externe.
Rusia a instalat sisteme de rachete Iskander-M, cu rază scurtă de acţiune, în partea de vest a ţării, în apropiere de frontiera cu Uniunea Europeană, a confirmat Ministerul rus al Apărării. "Sistemele de rachete operaţionale şi tactice Iskander au fost desfăşurate în Regiunea militară Vest", care include şi enclava Kaliningrad, situată între Polonia şi Lituania, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, Igor Konacenkov. "Aceste măsuri nu încalcă niciun acord internaţional", a dat asigurări oficialul rus.
Comisia Europeană este de acord cu amânarea accizei la motorină, urmând să se aplice acciza mărită doar la benzină, susțin surse citate de B1 TV.
Totuși, Comisia condiționează această amânare cu găsirea unei alte surse de finanțare, și anume o nouă taxă.
Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a discutat, la Bruxelles, cu oficialii Comisiei Europene și cu Fondul Monetar Internațional, cerând din partea guvernului român o amânare pentru acciza la motorină, precizează sursa citată.
Guvernul intenţionează să aplice acciza de 7 eurocenţi doar la benzină şi să amâne introducerea acestei taxe la motorină pentru o perioadă de trei luni, interval în care să fie căutate soluţii, a anunţat, săptămâna trecută, premierul Ponta.
Romania a evitat miercuri o criza guvernamentala in prag de sarbatori. Miercuri, 18 decembrie, a fost ziua in care soliditatea USL a fost pusa la cea mai grea incercare. Tensiunea dintre PNL si PSD a atins punctul culminant in momentul in care Crin Antonescu a fortat ruperea USL din cauza opozitiei PSD fata de numirea lui Rares Bogdan (propus de PNL) la sefia TVR. Antonescu a incercat sa forteze ruperea dupa discutia aprinsa de marti seara cu Valeriu Zgonea, dar a fost intors de tandemul Victor Ponta si Daniel Chitoiu, ministrul liberal al Finantelor. In paralel, PSD a tatonat UDMR pentru a se asigura ca are asigurata o noua majoritate in cazul plecarii PNL din Guvern.
Trimiteți un comentariu