luni, 9 decembrie 2013

În orice formă de publicitate, în toate informările şi/sau documentele precontractuale, în contractele şi corespondenţa referitoare la depozite, băncile sunt obligate să menţioneze denumirea schemei de garantare a depozitelor oficial recunoscute la care participă, potrivit unui proiect de modificare a ordonanţei de urgenţă 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului. Prevederea vine după scandalul iscat în primăvara acestui an după ce sucursala locală a Bank of Cyprus şi-a suspendat brusc operaţiunile, iar majoritatea deponenţilor au fost în situaţia de a constata cu surprindere că banii lor nu sunt acoperiţi de Fondul de Garantare a Depozitelor din România în limita plafonului legal de 100.000 de euro, ci de schema similară din Cipru.
La momentul respectiv oficialii Băncii Naţionale au insistat asupra faptului că orice bancă, indiferent de statutul juridic de filială sau sucursală, trebuie să men­ţioneze în contractele de depozit schema de garantare la care contribuie, însă situaţia de la Bank of Cyprus a arătat că mesajul nu ajunge întotdeauna la clienţi. În condiţiile în care Bank of Cyprus operează în România în regim de sucursală, dacă BNR nu ar fi găsit soluţia transferării depozitelor la Marfin Bank, iar planul de redresare a băncii-mamă din Cipru ar fi eşuat, clienţii ar fi ajuns în situaţia de a aştepta să fie despăgubiţi de schema de garantare a depozitelor din insulă. De asemenea, deponenţii de la sucursala locală au fost în pericol ca banii lor să fie supuşi taxei speciale aplicate pe depozite pentru salvarea băncii.  Conform proiectului de modificare a principalului act normativ de reglementare a pieţei bancare, sucursalele de bănci străine vor fi obligate să menţioneze inclusiv în materialele publicitare numele schemei de garantare la care contribuie şi care în caz de necesitate ar urma să-i despăgubească pe deponenţi. În România operează în prezent nouă sucursale de bănci străine, dintre care cea mai importantă poziţie pe piaţa de retail este deţinută de ING Bank din Olanda. Aşadar depozitele de la ING Bank România sunt garantate de schema olandeză, banca informând clienţii în acest sens. De asemenea, Banca Italo-Romena, sucursală a grupului Veneto, atrage depozite de retail. Până anul acesta alte două sucursale aveau portofolii semnificative de depozite constituite de persoane fizice – Citibank şi RBS, banii intrând sub acoperirea schemelor de garantare din Irlanda, respectiv din Marea Britanie. Din raţiuni strategice portofoliile au fost însă vândute către Raiffeisen, respectiv UniCredit, ambele fiind bănci care contribuie la Fondul de Garantare din România.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.12.2013

Un comentariu:

Anonim spunea...

Raportări eronate

Şeful supravegherii bancare a remarcat campanii publicitare intense pentru atragerea de depozite făcute de bănci şi a suspectat încercări de acoperire a pierderilor, dar şi de ascundere a ratei reale de neperformanţă a creditelor. „Dacă o bancă ascunde neperformanţa şi menţine indicatorul de solvabilitate sus, înseamnă că ne-a păcălit. Mi-a fost teamă că unele bănci nu raportează corect şi teama asta s-a confirmat“, spune Cinteză, precizând că a constatat multe nereguli în felul în care băncile realizează restructurarea creditelor. Au existat situaţii în care s-au restructurat credite chiar şi de 20 de ori, iar un preşedinte de bancă şi-a pierdut funcţia, la cererea BNR, din cauza unor astfel de practici. „Un preşedinte de bancă justifica restructurările neuzuale invocând strategia de menţinere a serviciului datoriei sub 60 de zile, fără a face provizioane, pentru că aşa i-a cerut acţionarul“, îşi aminteşte şeful supravegherii din BNR.