miercuri, 11 decembrie 2013

Raportul de activitate al BKA relevă că există mai puţină corupţie în instituţiile statului german decât în mediul privat. Un singur procent din cazurile descoperite au de-a face cu lumea politică. Sancţiunile s-ar putea să şi determine o astfel de reţinere: funcţionarii publici corupţi îşi pierd pensia.
Cele mai recente calcule relevă că, în 2012, cazurile de corupţie au provocat, în Germania, pagube de 276 de milioane de euro. Majoritatea situaţiilor implică, însă, "atenţii" mici: "Mi-e neclar de ce îşi riscă înalţi funcţionari carierele pentru un laptop nou sau ceva mai puţin de o mie de euro", se miră Franz-Josef Meuter. În schimb, în sectorul privat se poate ajunge la şpăgi de un milion de euro transferaţi prin diverse construcţii de firme fantomă. Cele mai vizate branşe sunt industriile construcţiilor şi farmaceutică.
Printre cele mai celebre cazuri de corupţie din Germania se numără vânzarea de acţiuni Daimler Benz AG (o afacere de miliarde) de către concernul Flick - cu donaţii mai mult sau mai puţin transparente către mai multe partide şi politicieni pentru obţinerea de derogări fiscale. Iar producători de stimulatoare cardiace au mituit medici care să prescrie anumite produse. Volkswagen a organizat excursii şi petreceri cu prostituate. Siemens şi Daimler au câştigat contracte în lumea largă donând cui trebuie bani nedeclaraţi (când s-a aflat, ambele concerne au trebuit să plătească, în urma unor sentinţe judecătoreşti, amenzi de până la 800 de milioane de dolari). Majoritatea actorilor globali din economia germană au, între timp, propriile divizii anti-corupţie sau fac apel la detectivi externi specializaţi în controlul afacerilor. Cu toate acestea, anchetatorii BKA susţin că nu pot da de urma a nu mai puţin de 95% din cazurile de corupţie.
Conform Transparency International, Germania se situează, la nivel global, pe locul 12 din 177 de state - iar la nivelul Europei, undeva spre mijlocul plutonului.

2 comentarii:

Anonim spunea...

Angajatorii ar putea fi obligati sa acorde anumite drepturi banesti unei noi categorii de reprezentanti ai salariatilor, care se va ocupa de informarea si consultarea angajatilor cu privire la activitatea firmei, se precizeaza intr-un proiect de act normativ aflat in lucru la Ministerul Muncii.

Mai mult, angajatorii vor trebui sa puna la dispozitia acestora informatii confidentiale despre firma. Daca noile reguli vor fi aprobate de Guvern, atunci se vor aplica firmelor care au cel putin 20 de angajati.
Ovidiu Nicolescu, presedintele CNIPMMR, este de parere ca acest proiect de act normativ cuprinde prevederi neconstitutionale si antieuropene, care vor genera cheltuieli foarte mari firmelor.

CNIPMMR: "Peste 26.000 de firme vor fi afectate financiar si birocratic"

Anonim spunea...


Liviu AvramRedactor sef adjunct

Politică /
Să fim bine înţeleşi: nu sunt proşti. Doar ticăloşi

Mă întreb tot mai des ce putere deţin oamenii care deţin puterea când preferă să pară proşti doar ca să nu se vadă cât sunt de ticăloşi. E o problemă aici: când ţii să pari prea des că eşti prost, rişti să rămâi aşa. Nu e cazul acum, căci se vede treaba că resursele de ticăloşie sunt departe de a fi epuizate.