vineri, 4 aprilie 2014


Criza dintre Uniunea Europeană şi Ungaria lui Viktor Orban a scăzut în intensitate, dar neîncrederea reciprocă continuă să fie prezentă şi să afecteze relaţiile dintre Bruxelles şi Budapesta, scrie astăzi AFP într-o analiză dedicată alegerilor de duminică care, cel mai probabil, vor fi câștigate de partidul premierului în exerci

Ungaria face actualmente obiectul a nu mai puţin de 21 de proceduri de infringement, dar această situaţie este departe de a fi una excepţională - toate ţările UE sunt vizate - iar majoritatea acestor proceduri nu au în vedere decât infracţiuni minore.
Totuşi, raportul foarte sever adoptat în luna iulie a anului trecut de către Parlamentul European pentru a denunţa atingerile aduse democraţiei în Ungaria nu au condus la nimic concret. Adesea arătată cu degetul de comisarul european însărcinat cu justiţia Viviane Reding, Ungaria nu a fost vizată de nicio sancţiune reală. Vehiculată cândva, mai ales în Parlamentul European, perspectiva unei suspendări a dreptului de vot al Ungariei în Consiliu - procedură calificată uneori drept “armă atomică” şi niciodată folosită în istoria Uniunii Europene - a fost dată uitării.
Într-un interviu acordat cotidianului austriac Der Standard, preluat de Agerpres, Reding - care aparţine aceleiaşi familii politice a conservatorilor europeni ca şi Orban - nu şi-a ascuns iritarea faţă de Budapesta. Ea şi-a exprimat indignarea faţă de modificările aduse legii fundamentale ungare, cu ajutorul majorităţii de două treimi de care se bucură Orban. “O constituţie nu este o jucărie”, a subliniat ea atunci.
Dar “mijloacele de acţiune ale Comisiei sunt foarte limitate”, potrivit unei surse europene. În ciuda unei retorici adesea antieuropene, Viktor Orban a ştiut întotdeauna să nu meargă prea departe. Pe de altă parte, potrivit AFP, Ungaria profită din plin de apartenenţa sa la UE. Budapesta ar urma să primească circa 20,5 miliarde de euro pe parcursul exerciţiului bugetar multianual 2014-2020. Această sumă ar urma să finanţeze circa 98% din investiţiile publice locale. Fondurile europene sunt indispensabile pentru dezvoltarea reţelei rutiere şi feroviare. În aceste condiţii, ar fi practic un act de sinucidere pentru Budapesta să părăsească Uniunea. Îngrijorată de procedura de selectare a companiilor în cadrul licitaţiilor privind infrastructurile, Comisia a suspendat vreme de câteva săptămâni, în 2013, fondurile europene. Autorităţile ungare au protestat iniţial, după care s-au conformat şi au obţinut deblocarea fondurilor. Procedura de deficit excesiv ce viza Ungaria de la aderarea sa la UE în 2004 a fost ridicată în mai 2013. Chiar dacă Bruxellesul şi-a însoţit decizia de numeroase rezerve, guvernul Orban a promovat decizia ca o legitimare a politicii sale economice.
Criza din Ucraina aminteşte de asemenea că Budapesta are un rol esenţial pentru politica de vecinătate a UE. Ungaria este membră a grupului de la Vişegrad în cadrul Uniunii Europene. Creat în 1991 şi reunind Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia, V4, care a anunţat anul trecut crerea unui “battle group” comun în cele patru state până în 2016, a fost vârf de lance în cadrul UE pentru a-şi exprima solidaritatea cu privire la Ucraina.
În fine, Ungaria este prezentă şi vocală şi în problemele de extindere. Ea militează pentru aderarea Serbiei, de care o desparte o frontieră comună, şi este favorabilă intrării Turciei în Uniunea Europeană.

5 comentarii:

Anonim spunea...

Fitch Ratings a confirmat ratingul pe termen lung în valută şi monedă locală atribuit Turciei la "BBB minus" şi, respectiv, "BBB", cu perspectivă stabilă, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.
Plafonul de ţară a fost confirmat la "BBB" iar calificativul pe termen scurt la "F3".
În perioada decembrie 2013-ianuarie 2014, Turcia a fost afectată de scăderea încrederii investitorilor, din cauza aversiunii faţă de risc la nivel global, a incertitudinilor privind viitoarea direcţie a politicii monetare a SUA şi a tensiunilor politice şi sociale din ţară.
Aceste evoluţii au pus presiune asupra lirei turceşti, arătând limitele autorităţilor de la Ankara în apărarea monedei naţionale. În 28 ianuarie, Banca Centrală a Turciei a majorat rata dobânzii de referinţă la 10%. Această decizie confirmă opinia Fitch că autorităţile sunt pregătite să ajusteze politica internă pentru a evita şocurile la adresa stabilităţii economice.
Rata inflaţiei a urcat la 8,4% în martie, de la 7,9% în februarie. Totuşi, economia rămâne volatilă iar Fitch apreciază că în viitor coerenţa şi predictibilitatea politicii macroeconomice vor fi mai slabe în Turcia decât în alte state emergente.
În februarie, lira s-a stabilizat iar rezervele internaţionale s-au redresat, după declinul din ianuarie. Producţia industrială rămâne solidă, sprijinită de exporturi, în timp ce creditarea pe plan intern a încetinit şi există indicii ale unei moderări a consumului şi a încrederii investitorilor.
Fitch a redus estimarea de creştere a economiei Turciei de la 3,2% la 2,5% pentru acest an şi de la 3,8% la 3,2% pentru anul viitor.
În pofida asigurărilor venite din partea Guvernului, numeroşi analişti şi economişti mizează pe continuarea tendinţei de depreciere a monedei turceşti, care la finele acestui an ar putea ajunge la nivelul de 2,35 lire pentru un dolar.

Anonim spunea...

Partidul de guvernământ din Ungaria, Fidesz, se clasează pe primul loc în intenţiile de vot, cu 47%, înaintea scrutinului legislativ de duminică, în timp ce Alianţa pentru Schimbare, dominată de socialiştii (MSZP), este creditată cu 28 la sută, conform unui sondaj al Institutului Nezopont.

Mişcarea radicală Jobbik are o cotă de 19 la sută, iar formaţiunea liberală Politica Poate Fi Diferită (LMP) va fi votată de 5 la sută dintre alegători, potrivit rezultatelor sondajului, prezentate de MTI și citate de Mediafax.

Conform Institutului Nezopont, peste 60% dintre alegători vor merge la urne în scrutinul legislativ.

Partidele Fidesz, Jobbik şi LMP au înregistrat creşteri în sondajele de opinie în martie, cu aproape o lună înaintea alegerilor legislative din Ungaria.

Potrivit unui sondaj de opinie realizat de Ispos, în martie, acum o lună Fidesz înregistra o creştere de 2 puncte procentuale, ajungând la 32% din intenţiile de vot în martie, faţă de 30% în februarie, acesta fiind cel mai mare nivel din ultimii trei ani.

Alianţa Unitate a opoziţiei are 23% din intenţiile de vot, în timp ce partidul naţionalist Jobbik a înregistrat o creştere de la 9% la 11% în aceeaşi perioadă. Micul partid de opoziţie LMP a crescut şi el de la 2 la 4% din intenţiile de vot, potrivit sondajului.

Procentul alegătorilor care nu şi-au exprimat preferința faţă de vreun partid a scăzut de la 35 la sută la 27 la sută.

Printre votanţii cu preferinţe clare, Fidesz devansează alianţa stângii cu 48 la sută faţă de 31 la sută. Jobbik are 15 la sută, iar LMP 4 la sută.

Dintre susţinătorii stângii, 58 la sută au declarat că vor participa la vot, faţă de 53 la sută în februarie. Aproximativ două treimi dintre susţinătorii Fidesz şi-au exprimat aceeaşi intenţie, în timp ce dintre susţinătorii Jobbik 59 la sută au declarat că vor merge la vot. Numărul votanţilor Fidesz este estimat la 2,6 milioane de persoane, cel al stângii la 1,8 milioane, iar cel al Jobbik la 900.000 de persoane.

Dintre persoanele chestionate, 7 la sută au declarat că vor merge cu siguranţă la vot dar nu ştiu sau nu vor să spună cu cine vor vota. Acest grup reprezintă aproximativ 500.000 de votanţi, dintre care 200.000 sunt orientaţi spre stânga, aproximativ 100.000 sunt apropiaţi de LMP şi Fidesz, iar 50.000 de Jobbik.

Anonim spunea...

De la începutul anului, MFP a împrumutat de la băncile locale peste 9,6 miliarde de lei şi aproximativ 680 de milioane de euro, la care se adaugă suma de două miliarde de dolari atrasă de pe pieţele internaţionale.


Numai ieri, Finanţele au luat aproape un miliard de lei de la băncile comerciale.

Suma totală pe care a împrumutat-o statul în 2014, echivalată în euro, se ridică la nivelul de 4,23 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că, în medie, ne-am împrumutat cu 45,4 milioane de euro în fiecare zi din cele 93 trecute de la 1 ianuarie 2014.

Statul s-a împrumutat în 2014 cu peste 14 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 40 de milioane de euro pe zi, ceea ce înseamnă că, în medie, în fiecare oră din 2013 România s-a împrumutat cu peste 1,6 milioane de euro.

Anonim spunea...

Exista o multime de ipoteze atunci cand vine vorba de sanatatea si functionarea inimii. Si asa cum se intampla in general, pentru fiecare mit exista un adevar pe care acesta s-a fondat. Exemplul infarctului este edificator. Majoritatea persoanelor isi imagineaza ca vor sti cu siguranta cand au un infarct, presupunand ca nu este posibil sa nu recunoasca simptomele: transpiratie, durere in bratul stang si o durere puternica in piept. Dar, cateodata, lucrurile nu sunt atat de clare, semnele fiind mult mai subtile. Persoanele care considera aceste mituri ca fiind adevaruri generale, isi pot pune sanatatea cardiovasculara in pericol.

Anonim spunea...

* Rusia şi Iranul - aproape să semneze un acord "barter" de 20 de miliarde de dolari
În actualul context sensibil, Rusia şi Iranul sunt foarte aproape să semneze un acord în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari, conform căruia Teheranul ar urma să exporte petrol către Moscova, informează Reuters. La începutul acestui an cele două state au negociat un acord prin care Moscova se angaja să cumpere până la 500.000 de barili de petrol pe zi, la un preţ mai mic decât cel internaţional, iar în schimb să ofere echipamente şi bunuri.
Conform unor surse de la Teheran, în aceste schimburi ar intra alimente şi produse industriale, dar sub nicio formă nu ar fi vorba de echipamente militare. Teheranul şi Moscova au încheiat un acord preliminar în vederea construirii a cel puţin două noi centrale nucleare la Bushehr, a anunţat Behrouz Kamalvandi, purtător de cuvânt al Organizaţiei Iraniene pentru Energie Atomică. Casa Albă a reacţionat imediat, declarând că un astfel de acord ar putea ridica "probleme serioase" şi ar fi în contradicţie cu acordurile privind programul nuclear iranian aprobate de cei şase mediatori internaţionali la Teheran.