marți, 8 aprilie 2014

SUNTEM SATUI DE U.E. - al 4-lea Reich in fapt !

Proteste anti-austeritate organizate la Bruxelles de sindicatele pentru comerț au luat o turnură violentă când manifestanții s-au apropiat de sediul Comisiei Europene și de alte instituții europene. Protestele se desfășoară cu mai mult de o lună înainte de alegerile europarlamentare, unde este de așteptat ca popularii europeni, promotorii austerității, să cunoască o scădere electorală.
Aproximativ 25.000 de oameni, potrivit purtătorului de cuvânt al poliției din Bruxelles, Ilse Van de Keere, au manifestat împotriva austerității și a șomajului. Sindicatele estimau inițial că străzile Bruxellesului vor fi luate cu asalt de 40.000 de persoane.
Protestatarii au aruncat în forțele de ordine cu portocale și saci de gunoi. Poliția a răspuns cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă împotriva oamenilor îmbrăcați în portocaliu, potrivit Euronews, televiziunea care a simțit pe pielea ei furia protestatarilor, care au lovit un cameraman al postului paneuropean.
Violențele s-au desfășurat în proximitatea ambasadei SUA din Bruxelles, care a luat unele măsuri de teamă ca protestatarii să nu arunce cu pietre în geamurile clădirii. 

Efecte pentru europarlamentare
• Artizanii mult-contestatei politici de austeritate în Europa sunt popularii. Cele mai tăioase măsuri bugetare din ultimii ani s-au luat cu Jose Manuel Barroso (PPE) la șefia Comisiei Europene, cu Angela Merkel (PPE) de facto la timona Uniunii Europene și cu un aport important al lui Wolfgang Schäuble, ministrul de Finanțe al Germaniei și un apropiat al cancelarului. 
Măsurile de austeritate ar putea rezulta într-un vot de sancțiune împotriva popularilor și o majoritate pentru socialiști în Parlamentul European, prima oară după 25 de ani.  Totuși, sondajele paneuropene realizate până în prezent arată că P&S are un avans ușor în fața PPE, care poate dispărea complet în rezultatele finale ale alegerilor din 25 mai.
• Efectul nepopularității PPE nu va fi însă un scor mare pentru socialiști, ci capital politic și de simpatie pentru partidele de extremă-dreapta. Frontul Național al Franței, condus de Marine La Pen, a confirmat deja trendul ascendent în alegerile municipale de duminică, când a obținut șefia a 11 municipalități. UKIP, formațiunea eurosceptică condusă de Nigel Farage, se pregătește să ocupe și ea un număr fără precedent de scaune în legislativul de la Strasbourg. 
Nici olandezii de la Partidul Libertății nu au o poziție joasă în sondaje, deși cunosc o descreștere electorală după afirmațiile controversate ale liderului Geert Wilders, care le-a promis susținătorilor săi că va reduce numărul de marocani din Olanda.
Noua confirgurație a Parlamentului European este de așteptat să prezinte un număr record de eurosceptici și anti-europeni, care vor forța o implozie a structurii UE.
• Ieșirea pe hârtie din recesiune nu cântărește mare lucru și nu se simte viața de zi cu zi a europenilor. Statistici publicate săptămâna viitoare determinau cifre record ale șomajului în luna ianuarie, aproximatic 26 de milioane de europeni căutând o slujbă. Cele mai îngrijorătoare cifre vizează situația din Grecia și pe cea din Spania.

Un comentariu:

Anonim spunea...

Un procent semnificativ, de 95,37% din voturile maghiarilor din strainatate (Slovacia, Romania) a mers catre FIDESz, partidul lui Victor Orban care a castigat alegerile parlamentare din Ungaria. Potrivit index.hu, doar 2, 32% din maghiarii de peste granite au votat Jobbik iar coalitia de stanga (socialisti plus liberali) a inregistrat doar 1, 23%. Acesta este rezultatul validarii a 60.059 de voturi din strainatate, in conditiile in care numarul votantilor prin conrespondenta inregistrati in registrul electoral a fost de 193.793, din care si-au exercitat efectiv votul 159.337 iar numarul de voturi valabila a fost de 62.972.

Cele mai frecvente motive de anulare a votului prin corespondență au fost completarea incorectă a elementelor de identificare, plicuri nesigilate, lipsa elementelor de identificare.

Partidul conservator Fidesz al premierului ungar Viktor Orban, acuzat constant de derive antidemocratice in ultimii 4 ani, de cand se afla la putere, a castigat detasat alegerile legislative desfasurate duminica in Ungaria, obtinand 44,61% (rezultate oficiale partiale dupa centralizarea a 93,12% din buletinele de vot, potrivit AFP).

Potrivit unor comentatori consultati de HotNews.ro, acest scor a fost posibil si datorita modificarilor aduse sistemului electoral. FIDES-ul lui Victor Orban a scazut numarul parlamentarilor de la 385 la 199, iar in paralel s-a schimbat sistemul electoral: sistem mixt : 106 mandate alegeri uninominale intr-un singur tur si 93 de mandate pe liste nationale. Acest sistem avantajeaza partidele mari, castigatorul ia aproape totul.

Fortele de stanga au fost obligate sa candideze pe liste comune pentru a avea șanse la colegii uninominale. Stanga a obtinut 11 colegii uninominale. Desi JOBBIK a obtinut locul 2 in mai multe colegii uninominale decat Coalitia de stanga, nu a reusit sa obtina nici-un mandat pe sistemul colegiilor uninominale.

Calculul arata ca impreuna, toate partidele care au trecut pragul electoral (Coalitia de Stanga + JOBBIK + LMP) au obtinut mai mult de 50% din voturi in cele 106 colegii uninominale, totusi doar fortele de stanga au reusit sa obtina 10 mandate parlamentare. Din acest motiv, FIDESZ este pe punctul sa-si refaca majoritatea absoluta in parlament (peste 66% din mandate) desi a obtinut un procent mai mic decat la precedentele alegeri insa schimbarea sistemului electoral l-a avantajat.

FIDESZ a adoptat o strategie de campanie permanentă, pe întrega perioada a mandatului de 4 ani, reusind astfel sa mentina o participare considerata redusa in Ungaria, prevenind gruparea cetatenilor nemultumiti in tabara stangii. A fost o lupta electorala dezechilibrata, toate instrumentele de campanie au fost dominate de FIDESZ, care a avut un puternic suport financiar.

FIDESZ a modificat regulile de campanie in mass-media, a interzis publicitatea electorala contra cost la televiziunile si radiourile comerciale. In acelasi timp, guvernul a demarat o serie de campanii mascate, de promovare a activitatii executive a lui Viktor Orban. Guvernul a ajuns sa interzica afisajul electoral pe stalpi, ziduri sau alte locuri decat panourile de afisaj electoral aprobate. Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionala aceasta masura, intr-un tarziu.

Potrivit comentatorilor consultati de HotNews.ro, Orban a actionat in mod negativ si simultan asupra tuturor garantiilor unui sistem democratic, a statului de drept: sistem electoral, mass-media libera, economie de piata libera, justitie independenta, institutii publice independente. Aceste garantii ale statului de drept au fost toate afectate in mod simultan si intr-un grad care impreuna au condus la un dezechilbru major al sistemului democratic.