Finalul anului trecut a adus economiei un ritm de creştere de 5,1%, un procent extraordinar pentru guvernul Ponta şi părea că maşina economiei mergea singură cu 130 km pe oră. Guvernul Ponta şi miniştrii săi credau că obţinerea acestui ritm li se datorează şi că nu mai au nimic de făcut decât să culeagă laurii victoriei. Pe acest fond au introdus euroacciza şi taxa pe stâlp, care au stresat economia mai mult decât au crezut ei. Au urmat două trimestre pe minus, T1 şi T2, iar ritmul de creştere al economiei s-a înjumătăţit de la 5,1% la 2,4%. Întrebarea este ce s-a întâmplat în T3, la cât a încetinit ritmul de creştere? Economiştii cred că deşi luna septembrie a fost ceva mai bună, ritmul de creştere economică a scăzut sub 2%, chiar sub ţinta guvernului. (Motoarele exporturilor şi consumului au frânat, iar construcţiile continuă declinul). Guvernul, PSD şi premierul Ponta ar fi putut să intre în alegeri cu o economie în creştere, nu în scădere, dacă s-ar fi îngrijit de construcţii şi de investiţii, nu de strângerea bugetului. Paradoxal, creşterea economică a încetinit vizibil în ciuda faptului că dobânzile, adică costul finanţării, atât pentru stat, companii şi populaţie, este la cel mai redus nivel ever. Aceasta este drama actuală a economiei româneşti, bani sunt, dobânzile sunt reduse, dar cererea de credite şi consumul intern sunt la pământ. Scutirea pe profitul reinvestit şi scăderea contribuţiilor la angajatori cu 5% vin prea târziu pentru a opri scăderea de viteză a economiei.
De asemenea, electorata, măsura promovată de Liviu Voinea, fostul ministru al bugetului şi de două săptămâni viceguvernator al BNR, a eşuat în a susţine creşterea consumului şi relansarea creditării de către un sistem bancar care pierde sânge acum, pentru că nu şi-a rezolvat situaţia creditelor neperformante la timp. În februarie Liviu Voinea spera ca 600.000 de oameni să intre în programul electorata, iar statul să încaseze trei miliarde de lei. Din păcate electorata a fost un eşec, iar susţinerea consumului nu a beneficiat de o altă măsură. (Schema „rata la jumătate“ prinde contur. Ministrul Liviu Voinea speră ca 600.000 de oameni să intre în program, iar statul să încaseze 3 miliarde de lei)
Pentru că nu îi interesează ce se întâmplă în economie, atât pe cei de la putere, cât şi pe cei din opoziţie, nimeni nu dă atenţie datelor când se publică rezultatele economice – exporturi, importuri, cifra de afaceri cu amănuntul, producţia industrială, lucrările de construcţie etc. Din acest motiv nimeni nu s-a uitat pe calendarul statistic al României, care este publicat cu multe luni înainte. Din acest motiv nimeni nu a luat în considerare ziua de 14 noiembrie, atunci când se anunţă ce a făcut economia în T3. Pe 14 noiembrie 2014, la ora 10, vom vedea cine încarcă ”ultimul glonţ” şi cine îl primeşte.(sursa ZF)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu