Comisia Europeană şi FMI vor ca bugetul de anul viitor să se încheie cu un deficit de cel mult 2% din PIB. Astfel, execuţia ar urma să se închidă cu un deficit chiar mai mare decât ţinta convenită prin Tratatul Fiscal agreat la nivel european (mai precis Medium Term Objective) de 1,4% din PIB. Însă, din cauza scăderii CAS cu 5 puncte procentuale şi a majorărilor de cheltuieli din 2014 decise de guvern, instituţiile partenere se tem că ar putea avea loc alte abateri de la o politică fiscală precaută şi atunci solicită ca în proiectul iniţial de buget să se prevadă o ţintă sub 1,4% din PIB care să absoarbă eventualele derapaje din execuţia bugetară de pe parcursul anului.
Atingerea unei ţinte de deficit mai mică de 1,4% din PIB în proiectul de buget este aproape imposibilă, în condiţiile în care Victor Ponta şi-a asumat decizia politică de a majora o serie de cheltuieli sociale şi de a menţine taxele la nivelul actual.
Consecinţa cea mai drastică ar putea fi ruperea acordului stand-by, aşa cum a avertizat de ieri preşedintele Traian Băsescu. Impactul va fi negativ din cauza mesajului pe care România îl transmite investitorilor. Fiiind preventiv, acest acord nu implică finanţare pentru statul român, spre deosebire de acordul din 2009. Totuşi, semnalul dat de FMI va afecta credibilitatea României.
Pentru a reduce deficitul bugetar de la 2,2% din PIB - cât este în 2014 - la 1,4% din PIB sunt necesare 5 miliarde de lei în plus. La acestea se adaugă angajamentele luate de guvern, de circa 15 miliarde lei, provenite din scăderea CAS, creşterea pensiilor, ajutoarelor sociale şi indemnizaţiilor, creşterea cheltuielilor de apărare şi a cofinanţării fondurilor europene.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu