Liderii europeni încep să devoaleze adevărata natură a disputei datoriilor, iar aceasta nu este deloc plăcută: este vorba despre putere şi democraţie mai mult decât despre bani şi economie. Pentru un observator extern, ritmul crescând al certurilor şi replicilor sarcastice din Europa ar putea să pară rezultatul inevitabil al finalului meciului dintre Grecia şi creditorii săi. În realitate, liderii europeni încep să devoaleze adevărata natură a disputei datoriilor, iar aceasta nu este deloc plăcută: este vorba despre putere şi democraţie mai mult decât despre bani şi economie. Desigur, logica economică din spatele programului pe care ”troica” (Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional) i l-a băgat pe gât Greciei cu cinci an în urmă a fost abisală, ducând la o scădere a PIB-ului ţării cu 25%. Nu cred că a existat vreo depresiune economică vreodată care să fi fost atât de deliberată şi să aibă consecinţe atât de catastrofale: spre exemplu rata şomajului în rândul tinerilor greci depăşeşte acum 60%. Este uluitor că troica a refuzat să-şi recunoască responsabilitatea pentru toate acestea sau să recunoască cât de proaste au fost modelele de prognoză economică. Însă este şi mai surprinzător că liderii Europei nici măcar nu au învăţat. Troica încă mai cere Greciei să aibă surplus bugetar primar (excluzând plata dobânzilor) de 3,5% din PIB până în 2018.duminică, 5 iulie 2015
Atentatul celui de-al 4-lea Reich la democratia erupeana a devenit evident un esec...
Liderii europeni încep să devoaleze adevărata natură a disputei datoriilor, iar aceasta nu este deloc plăcută: este vorba despre putere şi democraţie mai mult decât despre bani şi economie. Pentru un observator extern, ritmul crescând al certurilor şi replicilor sarcastice din Europa ar putea să pară rezultatul inevitabil al finalului meciului dintre Grecia şi creditorii săi. În realitate, liderii europeni încep să devoaleze adevărata natură a disputei datoriilor, iar aceasta nu este deloc plăcută: este vorba despre putere şi democraţie mai mult decât despre bani şi economie. Desigur, logica economică din spatele programului pe care ”troica” (Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional) i l-a băgat pe gât Greciei cu cinci an în urmă a fost abisală, ducând la o scădere a PIB-ului ţării cu 25%. Nu cred că a existat vreo depresiune economică vreodată care să fi fost atât de deliberată şi să aibă consecinţe atât de catastrofale: spre exemplu rata şomajului în rândul tinerilor greci depăşeşte acum 60%. Este uluitor că troica a refuzat să-şi recunoască responsabilitatea pentru toate acestea sau să recunoască cât de proaste au fost modelele de prognoză economică. Însă este şi mai surprinzător că liderii Europei nici măcar nu au învăţat. Troica încă mai cere Greciei să aibă surplus bugetar primar (excluzând plata dobânzilor) de 3,5% din PIB până în 2018.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu