vineri, 17 iulie 2015

Ţările lumii, inclusiv cele europene, sunt prinse într-un  lanţ închis al datoriilor reciproce. Ţările zonei euro spun că nu pot ierta şi mai mult de datorii Grecia deoarece la rândul lor s-au îndatorat pentru a face rost de bani pentru salvarea ei. Puterea creditorilor este evidentă  în cazul Greciei, unde guvernul „revoluţionar“ a devenit un simplu instrument de reformă al „forţelor“ creditoare europene.  De ce creditori se tem creditorii europeni? Doar guvernele au dreptul să ştie deoarece naţionalitatea investitorilor în obligaţiuni este secret de stat. În SUA guvernul publică în fiecare lună un clasament pe ţări al investitorilor care cumpără titluri de trezorerie şi nu se fereşte să arate că Beijingul este cel mai mare creditor.  Nu şi în Europa, unde cele mai mari economii îşi au cea mai mare parte a datoriilor în mâini străine.  În Spania, în lipsa unor date concrete, guvernul a folosit teama de uriaşa Chină ca ţară stăpână pe datoria spaniolă pentru a stinge un potenţial conflict diplomatic între cele două ţări.

Un comentariu:

Anonim spunea...

Ministrul Muncii, Panos Skourletis, a preluat portofoliul Energiei, în locul lui Panagiotis Lafazanis, unul dintre liderii radicali ai partidului de extremă-stânga Syriza. George Katrougalos va fi ministru al Muncii.

Tryfon Alexiadis, care era membru al Consiliului experţilor fiscali, a fost numit secretar de stat la Ministerul Finanţelor în locul Nadiei Valavani, care şi-a anunţat demisia zilele trecute.

Euclid Tsakalotos, devenit ministru al Finanţelor pe 6 iulie în locul lui Yanis Varoufakis, rămâne în funcţie.



Christoforos Vernardakis, profesor universitar, a fost numit secretar de stat la Ministerul Apărării. Olga Gerovassili, deputat Syriza, a fost numit purtător de cuvânt al Guvernului.

Parlamentul de la Atena a aprobat în cursul nopţii de miercuri spre joi, după dezbateri tensionate, principalele condiţii economice stabilite de Guvernul Alexis Tsipras cu liderii Eurogrupului. În favoarea condiţiilor convenite cu Eurogrup au votat 229 de parlamentari, iar 64 s-au pronunţat împotrivă. Şase deputaţi s-au abţinut de la vot, iar unul a absentat.

Liderii zonei euro au ajuns, pe 13 iulie, la un acord cu partea elenă pentru negocierea unui al treilea program de asistenţă financiară, care să permită rămânerea Greciei în zona euro. Grecia şi-a asigurat restructurarea datoriilor şi finanţarea pe termen mediu în cadrul unei pachet în valoare de 86 de miliarde de euro care va permite ţării să rămână în zona euro. "Acordul este dificil, dar am evitat continuarea retragerilor activelor în străinătate. Am evitat un plan de strangulare financiară şi de prăbuşire a sistemului bancar. În această bătălie dură, am reuşit să obţinem restructurarea datoriilor", a afirmat premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras.

Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi.