Priazovie a părăsit, duminică seară, Sevastopol, port ucrainean unde este staționată Flota Rusiei din Marea Neagră, „pentru o misiune în estul Mării Mediterane„, conform unei surse militare citată de agenţia rusă Interfax, potrivit Agerpres. Rusia îşi menţine o prezenţă constantă de mai multe nave de război în estul Mediteranei, unde efectuează exerciţii de rotaţie de la începutul crizei siriene în urmă cu doi ani şi jumătate.  Ca urmare a unui atac cu arme chimice la periferia Damascului la 21 august în apropiere de Damasc, atribuit de americani regimului preşedintelui Bashar al-Assad, preşedintele SUA, Barack Obama, a făcut apel la Congresul american să voteze în favoarea unor atacuri aeriene în Siria.  Moscova se opune, însă, ferm acestui scenariu.  Principală susţinătoare a regimului de la Damasc, căruia îi livrează şi arme, Rusia foloseşte încă din perioada sovietică o bază militară în portul Tartus, la 220 de kilometri nord-vest de Damasc.

În acest an, Comisia Europeană a rambursat României peste 1,47 miliarde de euro. Din această sumă, fonduri în valoare de peste 1,1 miliarde de euro au fost încasate de România în urma reluării plăţilor prin intermediul a trei programe, ca urmare a măsurilor luate de Guvern. Se estimează că în toamna acestui an Comisia va decide reluarea plăţilor către România şi pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, singurul care a mai rămas pre-suspendat. In acest an, Comisia Europeană a reluat plăţile prin trei programe blocate din cauza deficienţelor apărute în implementarea fondurilor structurale în perioada 2009-2011. Ca urmare a acestei decizii, prin Programul Operaţional Regional au fost rambursate fonduri de peste 756 milioane de euro, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – 424 milioane de euro, iar prin Programul Operaţional Sectorial Transport – peste 375 milioane de euro. Totodată, peste 625 milioane de euro au fost returnate prin intermediul Programului Operaţional Sectorial Mediu. De regulă, datele statistice de sinteză „ascund” detalii importante, exact acelea care au darul de a fixa, în timp şi spaţiu, elementele esenţiale ale realităţilor. Nu este vorba numai despre uriaşul decalaj între contractele de finanţare semnate, care ar acoperi circa 19 miliarde de euro, faţă de cele circa 4 miliarde de euro sume decontate, ci – mai ales – despre stadiul real de „execuţie” a unor lucrări (servicii) prevăzute în proiectele agreate de UE. Dacă ar fi să ne rezumăm la Programul Operaţional Sectorial Resurse Umane (POSDRU), mai apropiat de preocupările noastre profesionale specifice, nu putem să nu constatăm cu amărăciune că sume importante s-au cheltuit pe aşa-zise studii de care fie că nu a fost nevoie (că doar procesele şi fenomenele analizate se vedeau „cu ochiul liber”), fie că nu au fost luate în seamă de factorii decidenţi (peste ele – zeci de mii de pagini – aşternându-se un praf de dimensiuni apreciabile).  Un alt capitol l-a constituit, cum – de asemenea – bine se ştie, numărul mare de derapaje, în special financiare (deturnări de fonduri), care au determinat Comisia Europeană să blocheze – aşa cum s-a mai spus – mai multe programe structurale.

Se pregăteşte o mini-revoluţie?... Miza finală a revoltelor din week-end - căderea Guvernului, potrivit unor surse.  Mediul online a fost "bombardat" în ultimele zile de mesaje prin care diverşi activişti au reclamat faptul că Guvernul a comis o nedreptate în cazul adoptării legii exploatării de la Roşia Montană, motiv pentru care ar trebui să-şi dea demisia.   De duminica trecută, în fiecare seară, peste 2000 de protestatari au ieşit în stradă, scandând de fiecare dată "USL şi PDL, aceeaşi mizerie!" sau " Demisie Guvernului".  Protestatarii au afirmat că, dacă legea exploatării de la Roşia Montană nu va fi anulată, atunci acţiunile se vor înteţi, zicând că aceste mişcări nu sunt decât începutul unei revolte asemănătoare celei din Turcia.  Potrivit unor surse, aceste mişcări ar fi fost plănuite dinainte, miza finală fiind căderea Guvernului, nemulţumirea oamenilor atingând cote maxime, în ultima perioadă.  În plus, revoltele au luat amploare, ieri seară, la mitingul pentru Roşia Montană paticipând şi mulţi părinţi care au cerut Guvernului să promulge legea pentru eutanasierea câinilor date fiind evenimentele recente când un copil a fost sfâşâiat de câini.   Totodată, mişcările de stradă au luat amploare, în ultimele ore, şi pe fondul meciului din această seară, dintre ţara noastră şi Ungaria.  În week-end, potrivit mesajelor de pe reţele de socializare, vor veni în Capitală câteva mii de oameni din toate oraşele mari ale ţării ca să protesteze împotriva legii exploatării de la Roşia Montană şi împotriva Guvernului.

Slovenia va avea nevoie de resurse financiare externe pentru a finaliza reformarea sistemului său bancar şi nu ar trebui să se teamă să caute ajutorul de care are nevoie, a afirmat, marţi, economistul şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Erik Berglof, transmite Reuters. 'Cu siguranţă, Slovenia va avea nevoie de resurse externe pentru a finaliza programul destinat băncilor. Întrebarea este dacă o poate face fără un program oficial cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Guvernul intenţionează într-adevăr să facă asta, dar, dacă este aşa, trebuie să acţioneze rapid', a declarat Berglof.Acesta a adăugat: 'Stigmatul asociat în trecut cu aceste programe a fost greşit orientat, ele se pot dovedi un sprijin extrem de constructiv pentru economie'.
Ministerul de Finanţe de la Ljubljana a anunţat recent că trei bănci de stat din Slovenia, care se confruntă cu probleme financiare, vor transfera credite neperformante în valoare de 3,34 miliarde de euro (4,33 miliarde de dolari) către o bancă de rebuturi - Bank Assets Management Company (BAMC).
Guvernul se aşteaptă ca acele trei mari bănci controlate de stat - Nova Ljubljanska Banka, Nova Kreditna Banka Maribor şi Abanka Vipa - să aibă nevoie de capital suplimentar în valoare de 900 de milioane de euro.  Cele trei bănci deţin credite neperformante de 7,5 miliarde de euro, aproximativ 20% din Produsul Intern Brut al Sloveniei, ceea ce ar putea-o forţa pe aceasta să devină a şasea ţară din zona euro care solicită un program de ajutor, după Cipru, Spania, Portugalia, Irlanda şi Grecia.