Deşi Grecia pare să-şi fi asigurat extinderea asistenţei financiare, persistă încă pericolul unei eventuale ieşiri din zona euro, existând riscul ca băncile elene, afectate de ieşirile masive din depozite, să fie forţate să oprească brusc finanţarea acordată subsidiarelor externe. Aceste subsidiare sunt concentrate în statele din Balcani: România, Bulgaria, Albania, Macedonia şi Serbia.  „Avem două elemente. În primul rând, ce efect au ieşirile din depozitele băncilor elene asupra celor care au depus bani în subsidiarele din alte state? În al doilea rând, finanţarea de la banca mamă - încă este posibilă sau autorităţile locale vor trebui să intervină pentru a recapitaliza aceste bănci”, se întreabă analistul Simon Quijano-Evans, de la Commerzbank. Ieşirile din depozitele băncilor elene s-au accelerat la peste un miliard de euro în ultimele zile, revenind la cele mai ridicate valori zilnice din acest an, au declarat pentru Reuters surse bancare. Temerile privind ieşirea Greciei din zona euro şi introducerea unor restricţii asupra mişcărilor de capital au sporit în ultimele zile.  Patru bănci din România şi trei din Albania sunt controlate de instituţii financiare din Grecia. În Bulgaria, United Bulgarian Bank, Piraeus Bank Bulgaria şi Alpha Bank sunt deţinute 100% de băncile elene, în timp ce Postbank este deţinută în proporţie de 54,2% de un grup bancar elen.  Diferenţa între împrumuturi şi depozite ar putea fi de 5% din PIB în Bulgaria dacă băncile elene opresc finanţarea subsidiarelor lor, dar procentul este de sub 2% în România şi Serbia, conform calculelor Bank of America/Merrill Lynch.  Un element pozitiv este faptul că legăturile sunt mai reduse decât în urmă cu câţiva ani. Bank of America/Merrill Lynch estimează că în 2012 diferenţa între împrumuturi şi depozite era de 8% din PIB în Bulgaria şi de 6% în România şi Serbia.  În 2011, valoarea activelor băncilor elene din Bulgaria se apropia de 30% din PIB, în timp ce în Serbia nivelul era de aproape 20% din PIB, conform datelor Băncii Reglementelor Internaţionale.  In schimb, majoritatea băncilor străine şi-a redus masiv expunerea la Grecia după restructurarea datoriei Guvernului de la Atena în 2012, când creditorii francezi şi germani şi-au vândut subsidiarele elene.  La 30 septembrie 2014, băncile străine aveau împrumuturi de 46 miliarde de dolari în Grecia, în scădere faţă de 138 miliarde de dolari în 2011, conform datelor Băncii Reglementelor Internaţionale.  Analiştii de la JPMorgan susţin că expunerea băncilor europene la Grecia este limitată acum, iar principalul risc în eventualitatea ieşirii ţării din zona euro îl reprezintă efectul asupra altor state, în special Italia.  La 30 septembrie 2014, băncile franceze şi-au redus împrumuturile acordate în Grecia la 1,8 miliarde de dolari, de la 57 miliarde de dolari în 2011, după ce Societe Generale şi Credit Agricole şi-au vândut subsidiarele elene.  Băncile germane şi-au redus expunerea la 13,5 miliarde de dolari la sfârşitul lunii septembrie 2014, de la 23,8 miliarde de dolari în 2011, un nivel al expunerii similar cu cel al creditorilor britanici. Băncile din Germania şi Marea Britanie au cele mai multe împrumuturi acordate în Grecia, conform datelor Băncii Reglementelor Internaţionale. Şi băncile din SUA înregistrau o expunere la Grecia de 10,6 miliarde de dolari.  Primele patru mari bănci greceşti, National Bank of Greece SA, Piraeus Bank SA, Alpha Bank şi Eurobank, sunt prezente şi pe piaţa din România.

'România înregistrează dezechilibre macroeconomice care necesita monitorizare şi acţiuni la nivel de politic. În cursul celor trei programe consecutive cu UE şi FMI dezechilibrele externe şi interne au fost reduse în mod semnificativ. Cu toate acestea, riscurile de pe urma situaţiei net negativă a investiţiilor internaţionale şi o capacitate redusă de export pe termen mediu necesită atenţie. Mai mult, stabilitatea sectorului financiar a fost menţinută până acum, dar rămân vulnerabilităţi externe şi interne în sectorul bancar', se arată în comunicatul de presă al Comisiei Europene. In total, 16 ţări europene au deschisă procedura de dezechilibru macroeconomic, în diferite faze. În urma deciziei de astăzi a Comisiei Europene, România a fost plasată în faza a doua din cele cele şase ale procedurii de dezechilibru macroeconomic.  'Acesta este un set important şi echilibrat de decizii care reflectă în totalitate situaţia economică actuală. Comisia demonstrează atât importanţa reformelor structurale cât şi respectul regulilor fiscale. Majoritatea statelor membre fac eforturile necesare. Altele trebuie să accelereze şi să intensifice eforturile de reformă, dar şi să îşi reducă deficitele şi datoria.Vom continua să le încurajăm în această direcţie, utilizând toate instrumentele legale aflate la dispoziţia noastră, dacă va fi necesar', a declarat comisarul european responsabil pentru afaceri economice şi monetare, Pierre Moscovici.  Comisia va prezenta recomandările sale Consiliului European şi se aşteaptă să fie discutate la reuniunea miniştrilor Ecofin din luna martie. Tot în luna martie, Comisia va organiza o nouă rundă de întâlniri bilaterale cu statele membre pentru a le oferi oportunitatea să discute rapoartele de ţară. Până la mijlocul lunii aprilie se aşteaptă ca statele membre să-şi prezinte noile programe naţionale de reformă şi noile programe de stabilitate sau convergenţă. Pe baza acestor informaţii, Comisia va prezenta în luna mai noile recomandări specifice pentru fiecare ţară cu privire la cele mai importante priorităţi care trebuie abordate.

În fiecare lună din 2014, sute de cecuri cu valori cumulate de zeci de milioane de lei au fost respinse la plată pe motiv că nu aveau acoperire. Sumele maxime sunt de două ori mai mari decât în 2013. În cazul biletelor la ordin, situația este chiar mai gravă, doar în luna iulie a anului fiind respinse instrumente de plată cu valori totale de peste un miliard de lei. Utilizarea instrumentelor de plată fără acoperire a devenit un fenomen care a luat amploare în România o dată cu debutul crizei economice în anul 2009.  Organele de anchetă și judecătorii tratează cu foarte mare ușurință acest de tip de infracțiuni pe care nu le consideră atât de grave. De partea cealaltă, mii de firme ajung în pragul falimentului din cauza debitorilor care îi "păcălesc" plătindu-le produsele sau serviciile cu cec-uri sau bilete la ordin fără valoare. Mai mult, Noul Cod Penal , intrat în vigoare în 2013, nu mai incriminează explicit infracțiunea de înșelăciune cu cecuri așa cum o făcea Codul Penal anterior. " Organele de anchetă și instanțele de judecată sunt suprasolicitate și au tendința să trateze cu lejeritate infracțiunile economice mici. Practica a arătat că sunt foarte rare situațiile când se dau condamnări penale pentru înșelăciune cu cec-uri sau cu bilete la ordin", explică un specialist în domeniu. In medie, în fiecare lună a anului trecut au fost respinse aproximativ 9000 de bilete la ordin a căror valoare toatală se apropie de 700 de milioane de milioane de lei. Ca și infracțiunile cu cec-uri, cele cu bilete la ordin beneficiază de un tratament blând. Există însă și o soluție. Cei mai mari emitenți de carduri din România, Visa și Mastercard, au dezvoltat produse speciale pentru companii. Cardul de firmă sau cardul business, promovat mai ales de Visa, este o soluție care reduce aproape de zero posibilitățile de fraudă. Achiziționarea unui astfel de produs este o variantă de luat în calcul în condițiile în care din ce în ce mai multe firme acceptă plata online sau direct cu cardul. Potrivit ultimelor date, numărul tranzacțiilor cu carduri de firmă emise de Visa a crescut cu aproximativ 20% în 2014, urmând un trend început în urmă cu patru-cinci ani.

Primul ministru grec Alexis Tsipras a declarat joi noapte ca tara sa "nu accepta santajul" in timp ce negocierile sunt dificile intre Atena si tarile din zona euro asupra continuarii programului ei de ajutor, noteaza AFP.  O reuniune miercuri a ministrilor de finante din zona euro s-a derulat potrivit unui "scenariu de intimidare" asupra riscurilor de "faliment" daca Atena "nu accepta propunerea" partenerilor sai, a denuntat Tsipras. "Nu am semnat si nu a avut loc nicio catastrofa", a adaugat el, intr-o conferinta de presa la sfarsitul summitului european de la Bruxelles, potrivit Mediafax. Potrivit lui Tsipras, "singurul obiectiv" al discutiilor si urmatoarei sedinte a Eurogrupului de luni va fi "tranzitia" intre programul actual, denumit memorandum, ce expira la 28 februarie, si "noul program grec" . El a adaugat: "Uitati memorandumul, el nu mai exista. Si nici troica", insarcinata sa supravegheze punerea in aplicare a reformelor drastice impuse de creditorii tarii (UE, BCE si FMI) in schimbul unui program de imprumuturi de 240 miliarde de euro.  Grecia si tarile din zona euro si-au reluat contactele joi dupa o reuniune furtunoasa cu o zi inainte si au decis sa inceapa o activitate tehnica incepand de vineri la Bruxelles pentru a facilita reuniunea programata luni, aminteste AFP. "Daca exista un acord tehnic, inseamna ca exista un acord politic", a estimat Tsipras. "Intreaga discutie si evolutia de astazi semnaleaza o dispozitie pentru un acord politic", a insistat el.   "S-a dovedit ca nimeni nu vrea sa creeze conditii de ruptura", in beneficiul coeziunii zonei euro, a salutat el.

...hahahaha... sau poate e de plins ...

 Grecia: "Lista de reforme solicitată a fost primită de Comisia Europeană"... Eurogrupul a dat acordul final pentru prelungirea împrumutului Greciei ,,, Miniştrii Finanţelor din zona euro (reuniţi în aşa-numitul "Eurogrup") şi-au dat, astăzi, acordul final pentru prelungirea cu patru luni a programului de asistenţă financiară pentru Grecia, după o teleconferinţă în care au analizat propunerile de reforme trimise de guvernul de la Atena, scrie presa străină.  "Miniştrii Eurogrupului au discutat o listă iniţială de reforme prezentată de autorităţile greceşti, măsuri ce vor fi detaliate şi agreate cu creditorii externi până cel mai târziu la sfârşitul lunii aprilie. Instituţiile ne-au transmis un prim punct de vedere, conform căruia lista măsurilor este suficient de comprehensivă ca să constituie un punct de plecare valid pentru încheierea cu succes a evaluării", se arată în comunicatul miniştrilor de Finanţe.  Următorul pas va fi ca solicitarea Greciei pentru prelungirea programul financiar extern să fie trimisă parlamentelor din zona euro, pentru aprobare individuală.

„Problemele sistemului bancar european sunt nerezolvate si vor ramane asa pana cand vor fi tratate pierderile operatiunilor de creditare. Europa se afla in urma Japoniei cu 10-15 ani, traversand o recesiune a activelor la sfarsitul unui ciclu al datoriilor de 60-70 de ani”, arata studiul realizat de Nick Anderson, James Chappell si Eoin Mullany, analisti la banca germana Berenberg, relateaza Bloomberg.   Problemele economice si financiare ale Europei isi au originea, ca si in cazul Japoniei, in tendinte demografice puternice, precum imbatranirea populatiei si cresterea populatiei inactive in raport cu cea activa.  Politicile monetare relaxate din Europa ar putea continua in urmatorii 10-15 ani, cu rate scazute ale dobanzilor si o abundenta de lichiditati care afecteaza profitabilitatea si calitatea activelor bancilor, in conditiile in care institutiile financiare trebuie sa isi restranga in continuare portofoliile.   In plus, rezervele de capital al bancilor europene sunt in continuare slabe, chiar si dupa evaluarea cuprinzatoare publicata de Banca Centrala Europeana in octombrie anul trecut.  Potrivit analistilor Berenberg, daca pierderile din imprumuturi inregistrate de bancile europene ar ajunge la nivelul celor din Japonia, atunci institutiile financiare din Europa s-ar confrunta cu un deficit de capital cumulat de 1.290 de miliarde de euro.   Intre putinii „castigatori pe termen lung” s-ar putea afla HSBC Holdings, UBS Group, ING Groep si bancile nordice, precum Nordea Bank, care se concentreaza pe castig si nu pe dezvoltare, reusind astfel sa administreze eficient costurile si sa oferea dividende ridicate, dar sustenabile.