Nu va creşte datoria externă pentru că avem nişte limite de deficit, dar se întâmplă însă altceva, care este şi mai criminal: nu vom face investiţii, a declarat avocatul Gabriel Biriş prezent în emisiunea Capital TV. "Ce este absolut scandalos că după atâţia ani de la intrarea în Uniunea Europeană noi nu suntem în stare să atragem fondurile europene", a continuat Biriş.  "Bruxelles-ul ne dă bani să plătim salarii la români ca să facă autostrăzi, să plătim facturi pentru piatră, pentru ciment, la firme româneşti ca să facă autostrăzi. O mare parte din aceşti bani rămân aici, o mică parte se întorc. Marea problemă este că nu facem proiecte de antrenare, proiecte care să ducă la creştere economică", a mai spus Gabriel Biriş... Ce ne trebuie noua investitii pentru pensionari, ca tineretu a fugit unde a vazut cu ochii ca sa supravietuiasca in strainatate, iar populatia ela jumatate ca nr fata de 1990 si copiii nu se mai nasc ?Noi, cu pensionarii-n frunte, vom avea VICTORii mute !!! Pe cina mai intereseaza in Ro ce fac firmele ? Nu vedeti ca doar cu pensionari, bugetari si someri neindemnizati nerecunoscuti oficial avem cea mai mare crestere economica dim UE ? Dar si a datoriei ext, de peste 100.000.000.000 euro ( de la zero dolari in 1990)? Modelul nostru de dezvoltare mutilaterala trebuie adoptat si de tarile din G8, SUA, Japonia, Germania etc: inchiderea tuturor fabricilor ca sa le ia se kuristii terenurile si cladirile pe degeaba si vanzarea pe nimic a bogatiilor naturale (aur, petrol, ggaze, lemn etc) la straini sa avem bani de pensii si salarii bugetare. Traiasca si infloreasca RSR ! Traiasca DEMONcratia din Ro !

Pe 20 mai 2015 a început a patra misiune spaţială secretă a lui X-37B, un obiect misterios al americanilor, Department of Defense (Departamentul Apărării). Care este obiectivul acestei misiuni? Americanii declară că vor testa un nou sistem de propulsie. Să fie însă chiar aşa? Există multe alte ipoteze şi multe dubii – de la o bombă, la o misiune de spionaj sau de urmărire a sateliţilor, gata de a-i distruge în caz de “necesitate”.Nu este nici prima dată şi desigur nu va fi nici ultima când americanii lansează un obiect misterios în spaţiu: de data asta obiectul, care se numeşte X-37B, a pornit pe 20 mai în a patra sa misiune lungă – o misiune fără echipaj uman la bord.  Până la ora actuală, X-37B a avut alte trei misiuni secrete: prima a debutat în aprilie 2010 şi s-a terminat în luna decembrie a aceluiaşi an; a două s-a desfăşurat din martie 2011 până în iunie 2012 iar a treia, încheiată recent, a durat 674 de zile. Ce anume au făcut aceste obiecte în spaţiu pe o perioadă aşa de îndelungată? Mister total!  Este un fel de drone pentru spionaj? Foarte probabil! Sau altceva?  Să vedem în continuare câteva detalii legate de X-37B şi câteva ipoteze despre ce anume ar putea să facă în spaţiu.  X-37B are o lungime de circa 8.8 metri şi o înălţime de doar 2.9 metri, având o deschidere a “aripilor” de 4.5 metri şi o greutate la lansare de doar 4990 kg. Pentru standardele actuale, este un obiect relativ mic, care nu poate duce în spaţiu un echipaj uman. 

Rămâne un mister obiectivul celei de-a treia misiuni, cea care a durat aproape 2 ani de zile, timp în care X-37B s-a învârtit în spaţiu, în linişte, probabil spionând obiectivele de interes pentru SUA şi efectuând o serie de teste de materiale şi noi tehnologii. Imposibil de aflat care sunt acestea.

A patra misiune a început; probabil va verifica cu adevărat un nou sistem de propulsie pe bază de electricitate şi Xenon pentru deplasarea sateliţilor în spaţiu; acest nou sistem va ajuta în a avea un control al sateliţilor mai uşor şi mai rapid. Experţii sunt însă convinşi că acest test al sistemului de propulsie este doar o mică parte dintre obiectivele noii misiuni.

X-37B se va află deasupra noastră, la câteva sute de kilometri de Terra, şi va efectua o serie de teste şi operaţiuni de care nu avem nici o idee.  Putem însă să facem multe ipoteze; v-am prezentat doar o parte dintre aceste ipoteze. Evident, pentru cine are imaginaţie numărul acestor ipoteze poate să fie enorm!

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro

Fenomenul de imigrație masivă, cu care se confruntă Europa la ora actuală, amenință însăși civilizația de pe bătrânul continent, a avertizat premierul Ungariei, citat de AFP.  "O migraţie în masă are loc în prezent în lume şi ea ar putea schimba faţa civilizaţiei europene. Dacă acest lucru se va întâmpla, va fi ireversibil. Dacă vom ajunge la o Europă multiculturală, nu vom mai putea să ne întoarcem înapoi, nici la o Europă creştină, nici la o lume a culturilor naţionale", a subliniat Viktor Orban, la o conferință desfășurată la Budapesta, avertizând că, dacă facem acum o greşeală, aceasta va fi una ireparabilă.  Declaraţia premierului maghiar vine în contextul în care Comisia Europeană vrea repartizarea statelor membre ale UE, prin cote obligatorii, a numărului tot mai mare de imigranţi ilegali din Africa şi Orientul Mijlociu care sosesc în Europa. Mai multe state şi-au exprimat opoziţia faţă de această propunere, pe care Viktor Orban a calificat-o drept "absurdă".

Liderii Uniunii Europene şi reprezentanţii statelor membre ale Parteneriatului Estic au semnat, la Riga, o declaraţie, potrivit căreia UE îşi reafirmă susţinerea faţă de cele şase state asociate. Republica Moldova, considerată ”performerul” parteneriatului, ar fi dorit să primească asigurări pentru o viitoare aderare la Uniunea Europeană, în timp ce Ucraina şi Georgia ar fi sperat la liberalizarea vizelor, însă în concluziile Summitului nu se regăsesc aceste lucruri.

În ce priveşte aşteptările Moldovei, Georgiei şi Ucrainei, încă dinaintea summitului acestea au fost spulberate. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat, la sosire, că cele şase state partenere nu sunt pregătite să adere la Uniunra Europeană.  ”Trebuie să menţionăm în mod clar că perspectiva europeană nu există pentru niciuna din ele. Nici ele nu sunt pregătite, nici noi nu suntem pregătiţi', a subliniat preşedintele Comisiei Europene.   Mai mult, în declaraţia adoptată, se arată şi faptul că UE este sceptică vizavi de respectarea suveranităţii statelor şi a integrităţii teritoriale, despre care se afirmă că ”nu pot fi luate ca pe un drept în secolul 21 pe teritoriul european”, făcând referire la evenimentele din Ucraina şi Georgia. Din acest motiv, liderii europeni vor susţine în continuare independenţa Ucrainei, cerându-le partenerilor să respecte prevederile pactului de la Minsk.  ”Cerem urgent eliberarea tuturor ostaticilor şi a persoanelor reţinute în mod ilegal. Uniunea Europeană îşi reafirmă poziţiile luate după Summitul din Ucraina de pe 27 aprilie, inclusiv anexarea ilegală a Crimeei şi Sevastopol”, se arată în declaraţia adoptată.

După sosirea oficială, liderii UE au ţinut să sublinieze faptul că Parteneriatul Estic nu este creat împotriva Rusiei şi că nu este un afront adus Kremlinului, aşa cum partea rusă a afirmat.

”Parteneriatul Estic nu este un concurs de frumuseţe între Rusia şi Uniunea Europeană. Dar să fiu sincer: frumuseţea chiar contează. Dacă Rusia ar fi mai şarmantă, mai atractivă, poate ar mai compensa faptul că este distructivă, agresivă şi foloseşte violenţa împotriva vecinilor ei”, a transmis, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, la deschiderea Summitului Parteneriatului Estic.

Mai mult, ministrul de Externe al Marii Britanii, Philip Hammond, a punctat şi faptul că fiecare stat ”are libertatea să ia singure decizii cu privire la viitorul lor, făcând referire la influenţa Rusiei în statele partenere.  Acest lucru a fost inclus şi în declaraţia adoptată la finalul summitului. ”Participanţii reafirmă dreptul suveran al fiecărui partener de a decide liber nivelul de ambiţie şi obiectvele la care aspiră în relaţia cu Uniunea Europeană. Este la latitudinea UE şi a partenerilor suverani să decidă cum vor proceda în relaţiile lor”, se arată în declaraţia adoptată.

La finalul summitului de la Riga, şi preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat mulţumit de rezultate, reiterând faptul că Moldova are nevoie de Uniunea Europeană.

”Atingem obiectivul parteneriatului estic. Perspectiva pentru Moldova, după părerea mea, trebuie să rămână una europeană”, a spus Iohannis, la Riga.

Ultimul Summit al Parteneriatului Estic a fost în 2013, la Vilnius, cel mai mare eşec fiind pentru Ucraina. Imediat după, situaţia în Ucraina a degenerat, culminând cu EuroMaidanul şi, mai apoi, cu războiul cu Rusia şi anexarea Crimeei de către Rusia. După Summitul de la Vilnius însă, mare câştigător a fost Republica Moldova care, în februarie 2014, a obţinut liberalizarea vizelor, iar în iunie  2014 a semnat Acordul de Asociere cu UE. De altfel, Republica Moldova este văzută ca statul cu cele mai mari performanţe din cadrul Parteneriatului Estic.

Adevarul economic din Romania nu falsurile guvernamentale ...

'60% dintre companiile din economia românească având active de peste 1,5 milioane de euro sunt în dificultate, se confruntă cu un impas financiar şi trebuie să facă ceva. Atrag atenţia asupra faptului că aceste companii sunt în insolvenţă iminentă sau în dificultate. Vorbim aici de multe companii mici şi medii din România. Concluziile care reies de aici sunt că scăderea numărului de insolvenţe este un indicator cantitativ neconcludent despre starea economiei româneşti. Companiile aflate în impas şi care au trecut prin insolvenţă nu şi-au revenit semnificativ. Insolvenţa este un concept foarte mult folosit în funcţie de obiectivul pe care ni-l propunem. Multe companii apelează la insolvenţă atunci când vor să-şi atingă anumite scopuri. Insolvenţa este o stare de fapt ce trebuie constatată şi înţeleasă. Cu cât se sesizează mai repede, cu atât şansele de a salva o companie sunt mai mari. Fac un apel la presa de specialitate să nu mai folosească insolvenţa pentru senzaţional. Nu este relevant acest lucru pentru starea economiei româneşti', a explicat Cionca.  În context, el a arătat că, la nivelul primelor trei luni din 2015, numărul companiilor din România aflate în insolvenţă a scăzut cu 56% faţă de anul anterior, dintre care 84% erau reprezentate de companii care nu aveau activitate.

'Percepţia, la ora actuală, faţă de insolvenţă din România este că numărul companiilor aflate în insolvenţă a scăzut cu 56% în primele trei luni, dar la o analiză mult mai atentă încercăm să vedem care sunt cauzele acestei scăderi: este vorba despre o însănătoşire a economiei româneşti sau vorbim despre efectul a altceva?', a spus reprezentantul CITR Group.  Potrivit acestuia, în anul 2013, au fost 8.402 cazuri în care au fost deschise proceduri generale de insolvenţă pentru companii, iar alte 21.000 de cazuri au vizat deschiderea de proceduri simplificate, pentru companii care nu aveau fonduri sau active. În 2014, până la intrarea în vigoare a noii legi a insolvenţei, au fost două situaţii, respectiv 5.547 de companii aflate într-o procedură generală a insolvenţei şi 12.936 de companii confruntate cu proceduri simplificate.  'Ulterior, după intrarea în vigoare a noii legi, s-au deschis 1.309 proceduri generale şi 1.599 de proceduri simplificate. Scăderea a fost cauzată, spunem noi, de introducerea pragului de 40.000 de lei impus de Legea 85/2014 pentru deschiderea procedurii. O altă cauză a fost că majoritatea companiilor mici au fost lichiditate sau radiate. Din totalul companiilor intrate în insolvenţă în anul 2014, un procentaj de 84% erau companii fără active, fără bunuri', a precizat Andrei Cionca.

Conform datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), numărul societăţilor intrate în insolvenţă a scăzut, în primul trimestru din acest an, cu 57,59%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014, ajungând la 2.884 unităţi. Faţă de nivelul din luna februarie, în martie, numărul firmelor intrate în insolvenţă a crescut cu 52,18%.

Cel mai mare număr a fost înregistrat în municipiul Bucureşti, respectiv 576, în scădere cu 51,27%. Pe următoarea poziţie se situează judeţul Constanţa cu 145 (-33,79%), urmat de judeţele Bihor şi Maramureş cu acelaşi număr de insolvenţe, respectiv 143.

În primul trimestru au fost înmatriculate 29.558 persoane fizice şi juridice, cu 0,9% mai multe decât în aceeaşi perioadă din 2014. Cele mai multe înmatriculări au fost realizate în Bucureşti, respectiv 5.052, pe locurile următoare aflându-se judeţele Cluj, cu 1.515, şi Timiş, cu 1.230. Din punct de vedere al clasificării CAEN, cele mai multe înmatriculări, 8.414, au fost înregistrate în domeniul 'Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor', în scădere cu 15,29% faţă de ianuarie - martie 2014.

Nivelul ridicat şi în creştere al cheltuielilor guvernamentale a stat la baza problemelor fiscale ale Franţei în ultimele decenii, potrivit FMI.  "În Franţa are loc o redresare economică solidă, pe termen scurt, dar rigiditatea structurală continuă să afecteze perspectivele pe termen lung", potrivit unui raport al Fondului referitor la perspectivele economiei franceze.  Raportul arată că se impun în continuare eforturi pentru rezolvarea problemelor fundamentale ale Franţei, respectiv şomajul structural ridicat, potenţialul scăzut de creştere şi cheltuielile publice record.  Avertismentul FMI vine într-o perioadă dificilă pentru zona euro, cu temeri în creştere legate de riscul intrării Greciei în incapacitate de plată, care ar afecta întreaga uniune monetară. Comisia Europeană anticipează pentru acest an o rată a şomajului de 10,3%, care va scădea uşor anul viitor, la 10%. Potrivit Comisiei, PIB-ul Franţei va avansa în acest an cu 1,1% şi cu 1,7% în 2016.  Preşedintele francez Francois Hollande s-a angajat să reducă rata şomajului, care în martie a fost de 10,6%, conform datelor Eurostat. Problema este importantă pentru Hollande, care a spus că nu va mai candida la preşedinţie în 2017, dacă nu va reuşi să creeze mai multe locuri de muncă.