'O ieşire a Greciei din zona euro nu mai poate fi un subiect tabu. Combinată cu o strategie viitoare înţeleaptă din partea ţărilor din zona euro, ieşirea Greciei din zona euro ar putea chiar contribui la stabilizarea zonei. Pieţele au nevoie de încredere', a declarat Matthias Wissmann, preşedintele Asociaţiei industriei auto din Germania (VDA) şi vice-preşedinte al Federaţiei Industriale Germane (BDI).  Referendumul convocat pentru duminică de premierul elen Alexis Tsipras este crucial pentru soarta Greciei în zona euro şi în Uniunea Europeană. El vizează aprobarea sau nu de către cetăţeni a măsurilor de austeritate cerute de creditori în schimbul continuării acordurilor de împrumut internaţionale.   Die Familienunternehmer, organizaţie care reprezintă cele 180.000 de firme familiale germane, apreciază însă că ultimele evoluţii din Grecia justifică opoziţia sa faţă de programele de asistenţă acordate de Uniunea Europeană pentru Grecia. 'Eforturile noastre colective trebuie să se îndrepte acum spre o ieşire ordonată a Greciei din zona euro. Modul în care euro este gestionat are un efect asupra companiilor germane şi asupra modului în care acestea fac afaceri. Nu am fost niciodată de acord cu teza efectului de domino potrivit căruia în cazul unui Grexit şi alte ţări vor intra în colaps', a declarat economistul şef Daniel Mitrenga.   Modificarea atitudinii industriei germane faţă de ideea ieşirii Greciei din zona euro reflectă faptul că firmele germane şi-au redus expunerea pe Grecia în ultimii ani. În 2014 exporturile totale ale Germaniei spre Grecia au fost de doar cinci miliarde de euro, mai puţin de jumătate de procent din totalul exporturilor germane iar Grecia a coborât pe locul 38 de pe locul 34 în topul partenerilor de export ai Germaniei.

Premierul elen, ALEXIS TSIPRAS, a anuntat in cursul noptii de vineri spre sambata organizarea in Grecia a unui REFERENDUM privind documentul ce ar putea rezulta dupa sedinta Eurogrupului, prevazuta sambata, la Bruxelles, intre Atena si creditorii sai, transmite AFP. “Poporul trebuie sa decida IN AFARA DE ORICE SANTAJ (…), referendumul va avea loc pe 5 iulie”, a declarat prim-ministrul intr-o alocutiune difuzata la posturile de televiziune in jurul orei locale 01:00, in ajunul ultimei reuniuni a ministrilor de finante din zona euro, la Bruxelles, inainte de o posibila intrare a Greciei in incapacitate de plata fata de FMI, pe 30 iunie. Astăzi este prevăzută la Bruxelles o ședință a Eurogrupului între Atena și creditorii săi. Purtătorul de cuvânt al premierului, Gabriel Sakellaridis, a anunțat în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă că la ședința Eurogrupului va participa ministrul elen de finanţe, Yanis Varoufakis.

"I-am spus foarte clar preşedintelui Senatului: cred că într-un stat de drept nu ai voie să-l ataci pe preşedintele celei mai înalte curţi de justiţie a ţării. Aşa ceva nu se face. Dar el a făcut asta. Şi i-am spus în faţă că nu faci aşa ceva", le-a spus , prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, membrilor Comisiei LIBE a Parlamentului European, care au discutat situația României.

"Nu-mi place că în prezent este o confruntare deschisă între două puteri ale statului, Parlament şi sistemul judiciar, care se critică reciproc în public, în media. Asta nu e bine pentru niciuna dintre ele şi sper că toată lumea înţelege acest lucru în România", a afirmat Timmermans, potrivit mediafax.ro.  Oficialul european a mai spus că CE nu critică statele membre, ci pe politicienii acestora.  "Noi nu criticăm ţări, criticăm politicieni. Ştiţi, ţările înseamnă mult mai mult decât nişte politicieni. Din fericire", a punctat Timmermans.  Referitor la imunitate, Frans Timmermans a explicat că în fiecare ţară există o legislaţie privind imunitatea, dar "în aproape toate parlamentele din lume are legătură cu activităţile derulate în calitate de parlamentar". Totodată, el a reiterat faptul că deciziile privind ridicarea imunităţii trebuie să se bazeze pe aceleaşi criterii.

Este pentru a treia zi la rând când consiliul guvernatorilor BCE lasă nemodificat plafonul liniei de finanţare de urgenţă destinat băncilor greceşti la 89 de miliarde de euro. Un oficial de la Banca Centrală a Greciei, care a dorit să-şi păstreze anonimatul, a precizat că decizia BCE este una în linie cu solicitările Băncii Greciei. În plus, consiliul guvernatorilor BCE este pregătit să se reunească din nou în următoarele 24 de ore pentru a revizui situaţia lichidităţilor băncilor greceşti, a precizat sursa.  Începând de luni, Consiliul guvernatorilor BCE a revizuit plafonul ELA în fiecare zi în condiţiile în care negocierile dintre Grecia şi creditorii săi internaţionali au ajuns într-un punct culminant. Miniştrii de Finanţe din zona euro urmează să se reunească din nou sâmbătă la Bruxelles după ce discuţiile la reuniunea de joi nu au produs niciun rezultat.  Cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez, François Hollande, au atras atenţia vineri dimineaţă că viitoarea reuniune, de sâmbătă, a miniştrilor de finanţe din zona euro cu privire la Grecia va fi decisivă. Miza o reprezintă un acord între Atena şi creditorii săi - BCE, FMI şi Comisia Europeană - asupra promisiunilor de reforme şi tăieri bugetare în Grecia care să deschidă calea deblocării unui împrumut pentru guvernul elen în lipsă de bani.  În lipsa unui acord cu creditorii până la sfârşitul lunii iunie, Grecia s-ar putea trezi în imposibilitatea achitării unei tranşe de 1,5 miliarde de euro către FMI, ceea ce ar plasa-o în incapacitate de plată, şi ar deschide o perioadă de incertitudine puternică pentru întreaga zonă euro.AGERPRES

Premierul de extremă-stânga al Greciei, Alexis Tsipras, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că referendumul de duminică nu va fi anulat şi i-a îndemnat pe greci să voteze “NU” vizavi de condiţiile creditorilor.

“A spune NU nu înseamnă ieşirea din zona euro”, a spus Tsipras, conform publicaţiei franceze Le Monde.

„Dacă veţi vota DA, veţi deveni complicii unui nou memorandum. A spune NU are drept scop obţinerea unui acord mai bun după referendum”, a mai spus premierul grec, care prelungeşte termenul semnării unui acord până după referendum.  Tsipras a menţionat că economiile ţinute în băncile elene sunt sigure şi a oferit asigurări că nu va ceda “şantajului”.  Premierul grec a mai spus ca va cere o restructurare a datoriei si că va scăpa Grecia de povara economică.  ”Nu înțeleg cum de UE nu ne dă timpul să luăm deciziile. Băncile din această țară au ajuns asfixiate. Este inacceptabil într-o Europă a solidarității și respectului să avem această imagine rușinoasă, să închidem băncille. UE a făcut propuneri în stil șantajist și a fost dat Guvernului grec un ultimatum. Acest ultimatum a fost inacceptabuil, de aceea am decis sa cerem părearea oamenilor. Voința oamenilor va decide cum vom trăi”, a declarat Tspiras.

Privind înapoi în 2011 și 2012 când criza euro a izbucnit prima dată, trei țări s-au aflat în pragul falimentului.  Dintre acestea, Grecia este încă la terapie intensivă și este de aşteptat probabil să rămână astfel în viitorul apropiat - grecii se arată dispuşi să facă suficient pentru a rămâne în zona euro, în timp ce restul Europei este dispus să-i ofere doar suficienți bani pentru a rămâne pe linia de plutire.  Irlanda, care a fost tot timpul cea mai puternică dintre cele trei națiuni falimentare, este acum în creștere din nou la o rată rezonabilă, ajutată de Marea Britanie, care este încă principala sa piață de export.  Și apoi avem Portugalia - care nu este în criză permanentă în stil grecesc, dar care totuși nu pare capabilă de o redresare durabilă.  La suprafata, Portugalia arată într-o formă mult mai bună decât acum trei ani. Lisabona a ieșit din schema de salvare, părăsind programul în luna Mai a anului trecut, după ce a atins ţintele Băncii Centrale Europene și ale Fondului Monetar Internațional. Economia începe să se crească din nou. Produsul intern brut a crescut cu 0,4% în ultimul trimestru, cu un ritm anual de creștere de până la 1,5%. Se preconizează o creştere cu alte 1,6% în acest an. Dacă Portugalia poate recupera într-adevăr, ar fi o victorie mare pentru UE și FMI. Amestecul lor catastrofal în situaţia internă catastrofală și în privinţa austerităţii pare să fi fost un eșec total în Grecia, dar în cazul în care pot face să funcționeze Irlanda și Portugalia, reputația ambelor instituții ar putea fi salvată.