vineri, 31 iulie 2015

Creditorii eleni au nevoie urgent de injecţii de capital înaintea testelor de stres din această toamnă.  Aşa a afirmat, vineri, Christian Noyer, membru în Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene, într-un interviu acordat publicaţiei francez Le Monde, potrivit Agerpres.
O astfel de decizie ar fi de preferat pentru stabilizarea sectorului bancar elen, a apreciat Noyer. Acesta s-a pronunţat împotriva ideii de a solicita principalilor clienţi ai băncilor elene să contribuie la recapitalizare - aşa cum a fost cazul în Cipru, în 2013, deoarece majoritatea acestor clienţi sunt întreprinderi mici şi mijlocii.  'Poziţia mea este sprijinită de majoritatea membrilor Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene, clarificarea acestui subiect va favoriza revenirea încrederii şi a unei părţi importante din depozitele în valoare de 90 miliarde de euro care au ieşit din Grecia din 2010', a afirmat oficialul BCE.  În martie 2013, Cipru a luat o decizie fără precedent în zona euro, aceea de a impune restricţii asupra mişcărilor de capital. Scopul acestei măsuri a fost acela de a se evita retragerea banilor deponenţilor, după ce aceştia au fost obligaţi să participe cu fondurile proprii la recapitalizarea primei bănci, iar cea de-a doua mare bancă din ţară a fost închisă.

joi, 30 iulie 2015

În timpul unor convorbiri telefonice cu omologi de-ai săi din alte state membre, Osborne a subliniat opoziţia Londrei faţă de participarea Marii Britanii la refinanţarea Greciei, potrivit Financial Times şi altor publicaţii britanice.   ''Colegii noştri din zona euro au primit un mesaj clar şi puternic potrivit căruia va fi inacceptabil de modificat poziţia britanică privitoare la programele europene de stabilizare financiară'', a indicat o sursă a Ministerului de Finanţe de la Londra.  Doar cei 19 membri ai zonei euro, din care Marea Britanie nu face parte, trebuie să aibă responsabilitatea de a subscrie la programe de stabilizare financiară cu ajutorul fondului utilizabil în timpul unor crize precum cea prin care trece Grecia în prezent.   Liderii zonei euro au ajuns luni dimineaţă în unanimitate la un acord cu privire la Grecia referitor la un nou program de asistenţă financiară de la creditorii internaţionali (Comisia Europeană, FMI şi Banca Centrală Europeană), al treilea program de acest fel în ultimii cinci ani.  Reuniunea la nivel înalt a zonei euro a fost precedată de una a miniştrilor de finanţe (Eurogrup). Aceştia au elaborat un document potrivit căruia un eventual nou program de asistenţă financiară pentru Grecia este estimat la 82-86 miliarde de euro.

miercuri, 29 iulie 2015

Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel pentru Economie, a calificat drept o ”nebunie” reformele pe care creditorii internaționali i le impun Greciei.  În editorialul ”Ucigând Proiectul European” publicat în New York Times, Krugman susține că poziția adoptată de occidentali față de greci îi pare o răzbunare și o trădare.   ”Să presupunem că Tsipras este un tâmpit incompetent. Să presupunem că îți dorești extrem de mult să vezi Syriza plecată de la putere. Să presupunem chiar că saluți perspectiva ca acei greci enervanți să fie aruncați în afara zonei euro. Chiar dacă toate acestea ar fi adevărate, lista de cerințe a Eurogrupului este o nebunie. (...) aceasta merge dincolo de duritatea și ajunge într-o zonă a răzbunării pure, a distrugerii complete a suveranitățiii naționale, fără vreo speranță de a aduce ușurare. (...) Este o trădare grotescă a tot ceea ce proiectul european ar fi trebuit să apere”, susține economistul.  El face referire la inițiativele din ultima perioadă ale președintelui Franței și ale premierului italian de a convinge Germania să renunțe la acest traseu, dar consideră că răul a fost deja făcut. ”Cine va mai avea încredere în bunele intenții ale Germaniei după acest episod?”, se întreabă Krugman.   ”Să fie clar: ce am învățat în aceste ultime săptămâni este că a fi membru al zonei euro înseamnă că acești creditori internaționali îți pot distruge economia dacă nu urmezi linia dorită. (...) Rămâne la fel de adevărat ca oricând că a impune o austeritate dură fără a șterge din datorie este o politică sortită eșecului, oricât de dispus ar fi un stat să accepte suferința. Acest lucru înseamnă că până și o capitulare completă a Greciei va duce într-un punct mort”, mai scrie laureatul Premiului Nobel.  ”Proiectului European – pe care l-am prețuit și l-am susținut mereu -  tocmai i s-a dat o lovitură teribilă, poate chiar fatală. Și orice ai crede despre Syriza sau Grecia, nu sunt elenii cei care au aplicat lovitura”, a scris Krugman în final.

marți, 28 iulie 2015

Raport publicat luni de firma de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield : Cushman & Wakefield susţine că vânzările vor fi stimulate de operaţiunile derulate de băncile britanice şi de Agenţia Naţională pentru Gestionarea Activelor (NAMA) din Irlanda. În plus, Cushman & Wakefield susţine că este foarte probabil ca Italia, România şi Polonia să înfiinţeze aşa-numite 'bănci de rebuturi' pentru a vinde credite imobiliare cu probleme, deoarece exemplul altor state din Europa s-a dovedit un succes, iar cererea investitorilor rămâne ridicată.
'În culise se fac pregătiri intense, în condiţiile în care o serie de vânzări cheie pregătesc 'mega-afaceri' pentru cel de-al doilea semestru al acestui an', susţine Frank Nickel, partner la Cushman & Wakefield.  Agenţiile de gestionare a activelor de tipul NAMA din Irlanda sau Sareb din Spania au credite imobiliare, ipoteci şi proprietăţi sub sechestru, cu o valoare contabilă de 233 miliarde de euro, însă, în prezent, aceste active valorează aproximativ 144 de miliarde de euro, susţine Cushman & Wakefield.  Analiştii de la Cushman & Wakefield estimează că UK Asset Resolution Ltd., o entitate formată după prăbuşirea băncilor britanice Bradford & Bingley Plc şi Northern Rock Plc, are de gând să vândă credite ipotecare în valoare de 13 miliarde de lire sterline (20,3 miliarde de dolari) în acest an. La rândul său, NAMA scoate la vânzare un portofoliu de credite imobiliare în valoare de 7,2 miliarde de euro, din Irlanda şi Marea Britanie.

luni, 27 iulie 2015

Germania este unul dintre principalii parteneri comerciali ai Greciei. În 2014, nemții au exportat în Grecia bunuri în valoare de 6,7 miliarde de euro, comparativ cu importurile care se ridică la doar 1,9 miliarde de euro. Însă ce metode s-au folosit pentru a se obţine acest surplus enorm?, se întreabă autorul articolului din „Der Spiegel“.  Spre exemplu, conform Comisiei de Schimb şi Obligaţiuni din SUA, producătorul de automobile Daimler a plătit „miza“ în ultimii ani, pentru a-şi asigura livrările de vehicule către Grecia. Inclusiv compania naţională de căi ferate germane, Deutsche Bahn, ar fi recurs la mită pentru a câştiga un contract pentru o cale ferată subterană construită cu ocazia Jocurilor Olimpice din Atena, din 2004. Pentru a încheia afacerea, o sumă din șase cifre ar fi fost dată unui grec cu putere de decizie, printr-un consilier. „Transparency International“, organizaţia non-guvernamentală care are ca prim scop prevenirea şi combaterea fenomenului corupţiei la nivel internaţional, a catalogat Grecia drept una dintre cele mai corupte ţări din Europa.  Asemenea înţelegeri de afaceri sunt foarte profitabile, chiar şi cu „miza“. „Oricine dă mită pentru a obţine un contract guvernamental își poate asigura la rândul său câteva milioane în plus. Preţurile excesive cad, bineînţeles, pe umerii cetăţenilor plătitori de taxe“, a explicat un investigator pentru „Der Spiegel“.  Respectivul inspector cercetează de ani întregi scandalul de corupţie Siemens, în care zeci de milioane de euro ar fi fost folosiţi pentru avantaje în Grecia. Filiala Siemens din Atena pare că s-ar fi bazat pe asemenea sume pentru a alimenta acordurile de afaceri în Grecia, până în 2006. Acest lucru a inclus contracte cu fosta companie de telecomunicaţii de stat OTE, tehnologie de supraveghere şi de securitate pentru Jocurile Olimpice din 2004, dar şi căi ferate subterane.

duminică, 26 iulie 2015

Parlamentarii din Germania, cel mai mare contribuabil la planurile de salvare din zona euro, au dat vineri undă verde blocului monetar să negocieze un al treilea plan de salvare pentru Grecia, care s-ar putea ridica la 86 miliarde de euro pe trei ani.   În sondajul YouGov citat de ziarul german Welt am Sonntag, 56% din respondenţi au considerat prost planul pentru un astfel de acord cu Grecia, iar puţin peste o cincime afirmând că este foarte prost.  Doar 2% l-au considerat a fi pozitiv, în timp ce 27% au spus că îl văd oarecum pozitiv. Sondajul efectuat pe un eşantion de 1.380 germani arată lipsa de entuziasm în cea mai mare economie a Europei faţă de rezultatul votului de vineri, notează Welt am Sonntag duminică, adăugând că potrivit sondajului, 48% dintre germani ar fi dorit să vadă Grecia
ieşind din zona euro.  Doar o treime au spus clar că vor ca ţara să rămână un membru al blocului monedei unice, mai afirmă ziarul.     Un sondaj separat efectuat de institutul Forsa şi publicat vineri a arătat că 53% dintre alegătorii germani vor ca parlamentul să se întoarcă la negocieri, cu 42% contra, aminteşte Reuters.