Fondul Monetar Internaţional (FMI) recomandă autorităţilor din România adoptarea cât mai rapidă a legislaţiei pentru îmbunătăţirea guvernanţei corporative în companiile de stat şi stabilirea unei liste cu potenţiale listări la bursă sau privatizări, a declarat, luni, şeful misiunii FMI în România Reza Baqir, la finalul misiunii în România.

"Misiunea recomandă adoptarea şi implementarea rapidă a legislaţiei pentru îmbunătăţirea guvernanţei corporative la companiile de stat. De asemenea, recomandăm restructurarea masivă a companiilor de stat aflate într-o situaţie financiară îngrozitoare şi stabilirea unei liste de potenţiale companii care pot fi listate la bursă sau privatizate", a explicat reprezentantul FMI, într-o conferinţă de presă.  Potrivit sursei citate, aceste reforme vor ajuta la îmbunătăţirea managementului profesionist în aceste companii, la alocarea mai eficientă a resurselor, la creşterea profitabilităţii, la transferuri mai mici de bani dinspre buget şi la limitarea datoriilor statului. În plus, reprezentanţii misiunii au apreciat eforturile autorităţilor în lupta împotriva corupţiei şi le încurajează să continue în acelaşi ritm. "Îmbunătăţirea guvernanţei şi lupta împotriva corupţiei nu sunt doar chestiuni economico-sociale cheie, ci sunt cruciale şi din perspectivă macroeconomică. Reducerea corupţiei va ajuta la combaterea evaziunii fiscale şi va reduce pierderile din banii contribuabililor. De asemenea, va ajuta la îmbunătăţirea mediului de afaceri şi va duce la atragerea investitorilor străini", a adăugat oficialul FMI.

Demnitarii și vizitatorii kazahi își vor lăsa telefoanele mobile la intrarea clădirilor guvernamentale începând cu 31 martie pentru a preveni scurgerile de informații clasificate, după cum se arată într-un document divulgat presei, scrie Reuters.  "Au fost înregistrate cazuri din ce în ce mai frecvente de scurgere a informațiilor confidențiale prin intermediul aplicației WhatsApp", se arată în documentul divulgat presei, prin care oficialii statului sunt instruiți să prevină scurgerile de informații prin folosirea unor telefoane de bază, fără camere, aplicații mobile sau acces la internet, conform news.ro.  Scurgerile de informații în Kazahstan sunt destul de frecvente, după cum demostrează și documentul despre divulgarea informațiilor confidențiale, care a apărut însă imediat în presa kazahă. Documentele divulgate privesc tot felul de informații, de la planuri de privatizare și modificări ale bugetelor companiilor de stat, care pot duce la devalorizarea acestora, până la videoclipuri și imagini elocvente de la locurile crimelor.

Calmul fragil de pe pietele financiare mondiale ar putea fi linistea dinaintea unei furtuni care mocneste de mult timp, in conditiile in care investitorii se tem ca bancile centrale au ramas fara munitie in fata unei cresteri economice dezamagitoare si a unei inflatii care refuza de decoleze, avertizeaza Banca Reglementelor Internationale, in raportul sau anual, scrie The Guardian.  "Anul 2016 a inceput cu unul dintre cele mai proaste valuri de lichidari observate vreodata", a afirmat Claudio Borio, seful departamentului monetar si economic al BRI, o institutie considerata drept "banca centrala a bancilor centrale", potrivit comentariilor care insotesc raportul institutiei, arata publicatia elvetiana Le Temps.  In conditiile in care investitorii digerau ridicarea dobanzii de interventie anuntata de banca centrala americana Federal Reserve la jumatatea lui decembrie, pietele au suferit turbulente puternice doua saptamani mai tarziu, pe fondul semnalelor de incetinire venite din China, care au starnit temeri legate de o fragilitate mai generala a economiilor emergente.  Aceasta prima faza de turbulente a fost urmata de un al doilea val, in februarie, "mai scurt, dar poate mai preocupant", motivat de aceasta data de ingrijorarile legate de sanatatea bancilor. Nelinistea a mai crescut cu un grad dupa ce banca Japoniei a decis la randul ei sa impuna dobanzi negative.

Cu cât mai des oamenii inteligenţi socializează cu prietenii lor, cu atât mai nemulţumiţi de viaţă devin, este concluzia studiului realizat de doi psihologi, care au pus în discuţie viziunea modernă conform căreia un amplu contact social face indivizii mai fericiţi.  Cercetătorii consideră că "teoria savanei" stă la rădăcina fericirii moderne. Această teorie dictează că factorii care le creau senzaţia de satisfacţie primilor oameni funcţionează încă şi la oamenii moderni.  Cei doi psihologi s-au axat doar pe doi factori care, conform părerii lor, fac diferenţele de bază între viaţa modernă şi modul în care strămoşii noştri au trăit, şi anume densitatea populaţiei şi cât de des individul interacţionează cu prietenii lui.  Conform Descoperă, aceştia au observat că oamenii care trăiesc în zone mai dens populate au raportat niveluri mai mici de satisfacţie. Socializarea mai frecventă cu prietenii a avut o asociere mai pozitivă cu nivelurile de satisfacţie a vieţii. Aceşti doi factori interacţionează puternic, însă, cu inteligenţa.  Autorii studiului au explicat că "în rândurile celor extrem de inteligenţi" interacţiunea socială mai frecventă este, de fapt, legată cu o satisfacţie redusă. Potrivit articolului din Washington Post, fericirea auto-raportată este mai mare în oraşele mici decât în ​​oraşele mari. Observaţia a fost numită de cercetători "variaţia fericirii urban-rurale"...Potrivit abordării lui Kanazawa şi Li, creierul strămoşilor noştri, care au fost vânători şi culegători, s-a adaptat perfect la viaţa din savana africană, unde oamenii trăiau în grupuri a câte aproximativ 150 de persoane.  Interacţiunea socială ar fi fost crucială pentru supravieţuire, în ceea ce priveşte cooperarea şi găsirea unui partener de viaţă, dar în acelaşi timp şi spaţiul era la fel de important. Cercetătorii consideră că indivizii mai inteligenţi se pot adapta mai uşor la provocările vieţii moderne şi pot mai uşor să părăsească rădăcinile sociale ancestrale. Pentru cei mai inteligenţi, ar putea apărea un risc între aspiraţiile spre obiective mai mari şi cele legate de trecutul evolutiv

Nora fostului șef al SRI, Virgil Măgureanu acuză, într-un interviu la Romania TV, că cel mai căutat român, Codruț Marta, ar fi fost ucis, iar fostul președinte al României, Traian Băsescu știe multe detalii.  "Am fost la acea masă. Mie mi s-a părut o glumă. La un moment dat, Dragoș Dobrescu s-a enervat și a zis: ăsta trebuie să dispară! Da, mă, îl îngropăm într-o pădure, lângă București. După 10 zile, a venit soțul meu, verde la față, și a zis că a dispărut Marta, ăștia l-au omorât. Eu cred că toată lumea știe că această persoană a fost ucisă, dar ne facem că nu vedem, toată lumea tace. Sunt interese mult mai mari, la niveluri foarte mari. De la președintele României în acel moment, Traian Băsescu, în jos. Toată lumea ascunde această crimă. Cel mai bun prieten al lui Elan Schartzenberg era, în acea perioadă, Vasile Cămărăscu, șeful SRI pe București. La aceeași discuție s-a mai vorbit și despre o secretară, despre care ulterior s-a aflat că s-a sinucis, dar nu a fost sinucidere, ci a fost lichidată. Am scris în denunț cine era la masă, cine era la discuții și în strânsă legătură. Erau oameni cu funcții importante, oameni care luau parte la diverse mese. Am auzit de o sumă de 10 milioane de euro. Marta era responsabil de o tranzacție. Supărarea domnilor de la acea masă venea pentru că nu mai știau unde sunt banii respectivi. Soțul meu mi-a cerut să nu vorbesc cu nimeni niciodată despre acest subiect. Fostul meu soț a fost foarte șocat, era verde la față, nu-i venea să creadă când a aflat ce a pățit Codruț Marta. Și el se temea de acest grup. Acești oameni sunt foarte influenți. Am auzit, la discuții, despre autocare cu votanți pentru Traian Băsescu. Dragoș Dobrescu, Walter Florian și alții sunt printre oamenii care dădeau bani pentru campania lui Traian Băsescu din 2009", a spus, la România TV, Alina Măgureanu, fosta noră a lui Virgil Măgureanu, cel care a condus SRI între 1990-1997, potrivit stiripesurse.ro.

Câteva sute de refugiați au blocat miercuri seară, în nordul Greciei, traficul rutier spre și provenind din Macedonia, cerând redeschiderea rutei Balcanilor. În apropierea barajelor au fost desfășurate forțe de poliție, care nu au acționat însă împotriva protestatarilor. Unii dintre aceștia și-au instalat corturi pe carosabil, iar alții s-au întins pe asfalt în fața vehiculelor care încercau să înainteze.  Blocarea traficului în vecinătatea localității Polykastro, la 25 de kilometri de graniță, a alimentat în cursul serii tensiunile cu șoferii autoturismelor și camioanelor blocate, potrivit canalelor de televiziune din Grecia. Veniți în cursul zilei de la un centru de primire din regiune, protestatarii au invadat autostrada care face legătura între orașul Salonic și frontieră, dar și alte drumuri secundare de acces. Reprezentanți ai acestor manifestanți au afirmat că vor să rămână la fața locului până la redeschiderea graniței cu Macedonia, pentru a-și putea continua drumul spre Europa Occidentală.  Aproape 50.000 de migranți și refugiați sunt blocați în Grecia de la închiderea la sfârșitul lui februarie a rutei Balcanilor, decizie adoptată de Austria și țări limitrofe. Potrivit statutului lor, ei pot fi expulzați ca migranți economici, integrați planurilor europene de repartizare în Europa sau pot solicita azil în Grecia.  Sorta lor este distinctă de a refugiaților sosiți cu începere de la sfârșitul săptămânii trecute, care, în baza unui acord încheiat pe 18 martie între Turcia și UE, pot fi trimiși înapoi în Turcia chiar dacă sunt solicitanți de azil sirieni.