Aplicantii pentru Fondurile Europene solicita:

• Demisia/demiterea urgenta a conducerii AMPOCU pentru incompetenta, vicierea rezultatelor evaluarii prin imixtiunea nepermisa in activitatea evaluatorilor si schimbarea criteriilor de evaluare in mod contrar prevederilor Regulamentelor europene, prevederilor ghidurilor Orientari generale si conditii specifice precum si metodologiei de evaluare, chiar cu riscul ca Romaniei sa-i fie blocat POCU din cauza actiunilor in instanta care vor fi formulate de aplicantii dezavantajati;
• Evaluarea corecta a proiectelor respinse, solicitarea de clarificari exprese pentru toate documentele si informatiile care lipsesc din sistemul informatic sau care au fost eronat formulate si care au constituit motiv de respingere a proiectelor (desi conducerea AMPOCU avea cunostinta de deficientele sistemului informatic, conform circularei interne) si corijarea erorilor de calcul inerente elaborarii unui proiect de asemenea complexitate;
• Suplimentarea fondurilor alocate proiectelor 4.1/4.2 deja lansate, avans in vedere ca majoritatea proiectelor au fost realizate profesionist (asa cum a fost stipulat in discutia din data de 27.02.2017 de la sediul MFE) in loc sa fie relansat apelul de proiecte, fapt care ar duce la intarzierea nepermisa a implementarii proiectelor 4.1/4.2;
• intalnire urgenta cu ministrul fondurilor europene Rovana Plumb, solicitare formulată deja prin scrisoarea deschisa nr. 12347 din data de 6 martie 2017. Intalnirea este utila pentru a identifica metode de rezolvare a situatiei proiectelor depuse pentru apelurile 4.1/4.2 cat si pentru a eficientiza deblocarea, contractarea si implementarea proiectelor deja depuse.
• Instalarea unei conduceri performante la nivelul AMPOCU, conducere care sa asigure optimizarea absorbtiei fondurilor europene in domeniul POCU prin introducerea unor ghiduri cu precizari clare, debirocratizare in ceea ce priveste numarul enorm de documente cerute in faza de elaborare si depunere a proiectelor si o comunicare transparenta si civilizata la adresa aplicantilor si beneficiarilor fără de care nu se poate vorbi de absorbţie.

  "Deutsche Bank" AG, cea mai mare bancă din Germania, va atrage 8 miliarde de euro (8,6 miliarde de dolari) prin vânzarea de acţiuni cu un discount de 35% faţă de cotaţia acestor titluri la data de 17 martie, pe piaţa din Frankfurt. Astfel, banca urmăreşte să-şi consolideze situaţia financiară şi să stimuleze creşterea sa. "Deutsche Bank" va emite 687,5 milioane de acţiuni noi, la un preţ de 11,65 fiecare, faţă de 17,86 euro/titlu la finele săptămânii trecute, conform Bloomberg. Acţionarii actuali vor putea cumpăra un titlu nou pentru fiecare două deţinute. Vânzarea, care va avea loc în perioada 21 martie-4 aprilie, va fi a patra efectuată de "Deutsche Bank" din 2010 până în prezent.  Directorul executiv al instituţiei financiare, John Cryan, care anunţase iniţial că nu vrea să recurgă la o majorare de capital, s-a răzgândit în această lună, după ce preţul acţiunilor băncii aproape s-a dublat faţă de un minim atins în septembrie, iar "Deusche Bank" nu a reuşit să găsească un cumpărător pentru divizia sa de consumer banking. În ultimii doi ani, "Deutsche Bank" a înregistrat pierderi nete de peste 8 miliarde de euro, din cauza costurilor legate de litigii şi a reducerii riscurilor la divizia de investiţii. Luna aceasta, "Deutsche Bank" a anunţat "o schiţă, o strategie", care include reorganizarea unor operaţiuni ale sale, renunţarea la planul de vânzare a diviziei retail "Postbank" şi promovarea a doi executivi în funcţia de directori generali adjuncţi. Majorarea de capital pe care o pregăteşte "Deutsche Bank", alături de listarea parţială a diviziei de management al activelor şi vânzarea altor active, ar trebui să ridice rata de capital a băncii la peste 13%, de la 11,9% la finele lui 2016, conform Bloomberg. În februarie, grupul chinez HNA, deţinut de miliardarul Chen Feng, a preluat o participaţie de 3,04% din "Deutsche Bank" şi ar putea achiziţiona mai multe acţiuni ale băncii germane, conform unor surse citate de Reuters.

Un conflict commercial între Uniunea Europeană şi Statele Unite ar fi în dezavantajul ambelor părţi, atrage atenţia Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, într-un interviu acordat revistei germane Bild, informează Mediafax.  Juncker a criticat din nou atitudinea preşedintelui Donald Trump de a saluta ieşirea Marii Britanii din UE.  "Chiar vor americanii să ajungă la război comercial cu Europa? Un război comercial ar fi dăunător atât intereselor Europei, cât şi intereselor Statelor Unite", a afirmat Jean-Claude Juncker într-un interviu acordat revistei germane Bild.  Juncker a atras atenţia că Uniunea Europeană tratează cu seriozitate tonul protecţionist al lui Donald Trump şi se pregăteşte pentru orice situaţie în relaţiile comerciale bilaterale.  Juncker a făcut aceste declaraţii în contextul întrevederii pe care cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a avut-o vineri, la Washington, cu preşedintele SUA, Donald Trump. Cu această ocazie, Angela Merkel a pledat pentru reluarea negocierilor între Uniunea Europeană şi Statele Unite pe tema Tratatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP).  Joi, Steven Mnuchin, secretarul american al Trezoreriei, a dat asigurări că Washingtonul nu vrea conflicte comerciale, însă unele acorduri internaţionale ar trebui, în opinia lui, revizuite.

Planul Marshall este inca in vigoare...

Berlinul "datoreaza sume imense de bani" NATO, a scris sambata pe contul sau de Twitter presedintele SUA, Donald Trump, relateaza Agerpres.  "Germania datoreaza sume imense de bani NATO & Statele Unite trebuie sa fie platite pentru apararea puternica si foarte costisitoare pe care o ofera Germaniei!", a scris Trump pe contul sau, la o zi dupa intalnirea pe care a avut-o la Casa Alba cu cancelarul german Angela Merkel.  Agentia de presa germana DPA aminteste ca, la conferinta de presa comuna cu Merkel, Trump a declarat ca este "foarte nedrept pentru Statele Unite" ca aliatii europeni profita de pe urma sumelor pe care SUA le aloca apararii. "Aceste tari trebuie sa plateasca ceea ce datoreaza", a declarat el vineri, multumindu-i totodata cancelarului Merkel pentru angajamentul Germaniei de a-si spori contributia la bugetul NATO alocand 2% din PIB pentru cheltuielile de aparare.  Intr-un alt mesaj postat pe Twitter, Trump s-a referit si la intrevederea pe care a avut-o cu cancelarul Merkel. "In pofida a ceea ce ati auzit din STIRILE FALSE, am avut o intrevedere GROZAVA cu cancelarul german Angela Merkel", a mai scris el.

Presedintele american Donald Trump a fost vineri gazda cancelarului german Angela Merkel la Casa Alba, relateaza Reuters. Intalnirea celor doi fusese programata initial marti, dar a fost amanata din cauza furtunii de zapada care a lovit coasta de est a Statelor Unite.  Trump a reafirmat cu ocazia intrevederii cu Merkel ca membrii NATO trebuie sa isi achite corect obligatiile financiare fata de alianta. El a apreciat insa, potrivit agentiei Reuters, eforturile guvernului de la Berlin pentru cresterea bugetului apararii si atingerea unei cote de cel putin 2% din PIB. In replica, Angela Merkel a declarat ca Germania se angajeaza sa atinga nivelul respectiv al alocarii bugetare pana in 2024, adauga AFP, citata de Agerpres.

Xinhua reaminteste ca in ianuarie, Trump a acordat un interviu presei europene, in care a sustinut ca NATO este o organizatie depasita, deoarece nu lupta impotriva terorismului. Dupa ce si-a preluat mandatul de presedinte, el a coborat insa tonul criticilor la adresa aliantei nord-atlantice. Vineri, el a declarat ca i-a reafirmat cancelarului Merkel sprijinul sau puternic pentru NATO, precizeaza AFP.

Baietii Orban sunt copii de sef de inchisoare si care si-au schimbat numele in 90

"Am văzut cu stupoare că Guvernul României doreşte să se amâne liberalizarea preţului la gazele naturale", a afirmat Ludovic Orban, într-o conferinţă de presă şi a tras "un semnal de alarmă asupra acestei poziţii incalificabile a PSD şi a Guvernului Grindeanu". Orban a declarat, astăzi seară, într-o conferinţă de presă susţinută la Constanţa, că România şi-a asumat printre obligaţiile ca membru al Uniunii Europene şi liberalizarea preţului la gazele naturale.  Ludovic Orban a afirmat, citat de News.ro: "După un boicot tacit făcut de preşedintele comisiei de Industrie şi Servicii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu, cunoscut şi ca omul Gazprom în folclorul politic, am văzut cu stupoare că Guvernul României doreşte să se amâne liberalizarea preţului la gazele naturale. Trag un semnal de alarmă asupra acestei poziţii incalificabile a PSD şi a Guvernului Grindeanu. România trebuia să liberalizeze preţul la gaze încă din 2015. Liberalizarea, neliberalizarea preţului la gaze şi mai ales interzicerea exporturilor de gaze naturale ne-a adus în procedură judiciară la Curtea Europeană, odată cu adoptarea Ordonanţei 64 care a reglementat liberalizarea preţului la gaze a fost suspendată această procedură. Nu putem să ne jucăm cu obligaţiile pe care ni le-am asumat ca membru al Uniunii Europene. Liberalizarea preţului la gaze trebuie făcută aşa cum este reglementat în Ordonanţa 64 emisă de Guvernul Cioloş." El a explicat şi care sunt motivele pentru care PSD procedează astfel.  Liberalul a precizat, citat de News.ro: "Care sunt substraturile acestei poziţii a PSD? După părerea mea, arată că Guvernul acţionează pentru a servi interesele unor companii. La ora actuală, pe piaţa de furnizare a gazului operează în regim de monopol două companii: E ON şi Engie, una dintre companii fiind şi partener la Gazprom într-un proiect al unei conducte - Northstream, care să asigure aprovizionarea cu gaz rusesc a Europei".  Orban consideră că, dacă nu va fi liberalizat preţul la gazele naturale, atunci România va pierde o finanţare nerambursabilă de aproape 180 de milioae de euro.  Ludovic Orban a precizat: "Neliberalizarea preţului la gaze va duce la pierderea de către România a unei finanţări nerambursabile de aproape 180 de milioane de euro pentru realizarea tronsonului de pe teritoriul României a magistralei de gaz natural Brua (Bulgaria, România, Ungaria, Austria) care face legătura între resursele de gaz foarte mari care au fost identificate la Marea Neagră şi reţeaua europeană de transport a gazului, adică reducere dependenţa Europei de gazul rusesc. Pierderea acestei finanţări poate compromite acest proiect, nu face altceva decât să favorizeze interesele companiei Gazprom, că nu întâmplător v-am spus despre domnul Iancu, că în folclor este cunoscut ca reprezentant al intereselor Gazprom".